Text de Carmen Deleanu
O piata in formare, dar cu un mare potential de profit – peste aproximativ sase ani, cand se asteapta definitivarea acesteia -, asa descriu cei implicati sectorul deseurilor, proaspat iesit din zodia cautatorilor in gunoaie. Majoritatea actorilor din acest sector, chestionati de "Green Report", au aratat ca, deocamdata,
afacerile pe care le-au dezvoltat in acest domeniu nu le aduc profitul asteptat, dar se mentin pe linia de plutire, motivand ca iesirea din scena le-ar aduce pierderi mult prea mari.
Lupta cu hibele sistemului
In asteptarea recompensei, cei care si-au dezvoltat o afacere in acest domeniu reclama lipsa de implicare pe care o manifesta unele autoritati in sectorul deseurilor, neaplicarea legisla tiei, lipsa strategiilor si a educatiei populatiei – doar cateva dintre verigile slabe ale acestui sistem, care le zadarnicesc drumul spre profit.
Climatul de instabilitate care domneste in prezent pe piata deseurilor, sustinut de numaratele hibe ale sistemului, scade profitabilitatea acestui sector. Aceasta in conditiile in care Romania este obligata sa revalorifice, sa recicleze, sa trateze si sa depoziteze, intr-un mod ecologic, o cantitate de deseuri care depaseste 360 de milioane de tone anual.
De altfel, cei implicati in sectorul deseurilor recunosc faptul ca actiunile lor sunt dictate de perspectiva profitului, dar subliniaza ca o fac intr-un mod responsabil, ceea ce confera dimensiunea de responsabilitate sociala segmentului pe care evolueaza.
Asteptand vremuri mai bune
In ciuda volumului mare de "materie prima", unii oameni de afaceri implicati in sectorul deseurilor sustin ca activitatea lor este "total neprofitabila". Printre cei nemultumiti se afla si Silviu Prigoana, care controleaza firma de salubrizare Rosal Grup. Acesta sustine ca nici nu poate fi vorba, deocamdata, despre profit in acest sector al deseurilor, in conditiile in care sunt multe lacune legislative, pe care cei responsabili, "legiuitorii", nu se grabesc sa le acopere. "Astept zile mai bune, tarife mai bune, subventii de la guvern, aplicarea legii aflate in vigoare si sporirea sanctiunilor pentru cei care o incalca. In Romania nu este o activitate profitabila, ci doar in tarile care pun accent pe activitatile de curatenie", a comentat Silviu Pri goana. "Am avut pierderi si de trei milioane de euro. Profitul scriptic al firmei mele a fost, anul trecut, de 100.000 de euro. Este infim, a trebuit sa apelam la un credit bancar sa continuam, in speranta unui profit mai bun. "Nu s-a inventat curatenia prin internet. La noi, unde te duci e mizerie", a mai spus Prigoana.
Investitii in alte tari
La randul sau, Cristinel Dobrota, presedintele Greentech Buzau, firma specializata in reciclarea de mase plastice, sustine ca sistemul este total neprofitabil, dar ca in cazul in care ar renunta la afacerea pe care o conduce, ar avea de suferit mult mai mult din punctul de vedere al costurilor. Tocmai de aceea, prefera sa investeasca in strainatate. "Reciclez in alte tari si aduc materia prima aici", a explicat Dobrota. "Aici, cu autoritatile nu exista nicio colaborare, nu au nicio initiativa, nu vin cu niciun sprijin. Statul nu face absolut nimic. In Romania, tiganii ne-au scos pe noi. Ei scormonesc prin gunoaie, aduna deseurile si apoi noi le dam bani pentru recuperare", a mai spus presedintele Green Tech, subliniind ca Greentech Buzau a inregistrat o rata de profit de 2%.
Tehnologii moderne pentru maximizarea profitului
Cei implicati in sectorul deseurilor recunosc ca actiunile lor sunt dictate de perspectiva profitului, dar subliniaza ca abordarea intr-un mod responsabil a acestui proces confera dimensiunea de responsabilitate sociala segmentului in care evolueaza. Directorul general al Ecomaster, Romulus Ilie, afirma ca,
fiind vorba despre o piata inca in formare, din punct de vedere al armonizarii legislatiei, nu se poate vorbi inca de o profitabi -li tate ridicata. " Piata nu este una matura, care sa sustina estimarea/atingerea unei anumite marje a profitului. Profitabili tatea unui business de pinde de industria si segmentul in care o companie isi desfasoara activitatea. De exemplu, Ecomaster activeaza in domeniul deseurilor rezultate din procesele industriale, care doar prin investitii sustinute pe partea de cercetare poate deveni profitabil. Aceste reziduuri, obtinute in urma unor procese tehnologice complexe, necesita tehnologii inovatoare, inexistente uneori", a aratat Romulus Ilie. Pentru atingerea profitabilitatii operatiunilor, compania si-a propus sa investeasca atat in dezvoltarea de noi tehnologii, cat si in crearea de servicii integrate specifice nevoilor clientilor. Pana la sfarsitul anului 2009, compania va aloca aproximativ 5,5 milioane de dolari pentru implementarea unei tehnologii de neutralizare si eliminare a deseurilor periculoase. "Poti incerca sa fii profitabil colectand, depozitand si cam atat sau poti sa fii inovator si sa te diferentiezi prin noi tehnologii si printr-o abordare de piata care sa vina in intampinarea problemelor cu care se confrunta clientii care detin astfel de deseuri. Depinde ce alegi.
Daca alegi sa utilizezi tehnologii performante, profitul este mai mic la inceput, din cauza investitiilor in activitatea de cercetare-dezvol tare, dar ulterior, acesta poate depasi media pietei de profil", a mai aratat Ilie.
"Tinand cont ca Ecomaster activeaza pe o piata de 2-3 milioane tone de deseuri industriale, care pot fi depozitate sau coincinerate, profitul acesteia poate atinge cote mari pe anumite segmente", a adaugat Romulus Ilie. "E o piata care pleaca de la "nice to have" la "need to have". Investitia de mediu nu va mai fi o optiune, ci o necesitate. Daca pana acum era un trend ca orice poluator sa spuna "noi suntem green, ne ocupam de deseurile noastre in mod responsabil", in mo mentul de fata este obligatoriu ca agentii economici sa respecte normele de protectie a mediului. Este cunoscut faptul ca detinatorii de deseuri industriale au un plan de conformare anexa la Autorizatia de mediu. In cazul in care nu isi indeplinesc planul de conformare raman fara autorizatie de mediu si deci in imposibilitatea de a mai functiona", a mai aratat directorul Ecomaster.
Drum lung pana la Rolls Royce
Cristian Ioan Pocol, country manager al firmei Stena DTM, specializata in colectarea de deseuri industriale si de echipamente electrice si electronice, este de parere ca solutia consta in dezvoltarea pe termen lung a afacerii. Acesta estimeaza ca va atinge nivelul dorit de profit abia peste cinci ani. "Deocam data, nimic nu este clar in acest domeniu. Ar trebui sa existe obligatii foarte clare pentru fiecare participant, fie ca este vorba despre producator-importator, asociatii colective sau autoritati locale, sau reciclator-colector", a aratat Pocol. "Oricum, dindeseuri nu te poti imbogati maine, nu poti sa-ti iei Rolls Royce imediat", a mai spus acesta. O alta problema identificata de Pocol se refera la puterea financiara a consumatorului roman, care il determina sa nu fie atat de motivat in privinta reciclarii. In opinia acestuia, solutiile pentru ca lucrurile sa inceapa sa functioneze in acest domeniu se refera la clarificarea legislatiei, incluzand tinte realiste – actualele fiind "total nerealiste", definirea obli gatiilor tuturor factorilor si la modul de constientizare a populatiei.
Exista haiduci si o piata gri a deseurilor
Referindu-se la probleme sistemice generate atat de elementul de noutate, cat si de comportamentul consumatorului, presedintele asociatiei nonprofit Environ (DEEE), Andrei Orban, spune ca acestea sunt strans legate si de gradul de civilizatie a consumatorului si de hibele legislative existente. "Nu exista nici reflexul consumatorului de a-si lua la revedere civilizat de la produse, dar nu exista nici o infrastructura de colectare", a atras atentia Orban. Acesta a vorbit si despre evolutia unei piete gri a deseurilor: "S-a ajuns chiar la situatia in care salubrizatorii vand deseuri la licitatie. Cine ofera mai mult ala ia deseurile! Este inadmisibil! Deseurile au devenit un bun de pret, un cascaval pentru cei de la salubrizare". Potrivit lui Andrei Orban, situatia a fost generata de o eroare tehnica, in conditiile in care obligatiile de colectare au fost transferate catre
salubrizatori si "se profita foarte mult".
La capitolul "erori", presedintele Ecotic (DEEE), Valentin Negoita, vorbeste despre lacunele din lege care permit aparitia "haiducilor" din domeniul deseurilor, cei care incalca regulile si profita de lipsa de disciplina ce domneste in sistem. "Lucrurile se vor schimba peste 2-3 ani. Mentalitatea oamenilor nu se poate schimba de pe-o zi pe alta. Si, oricum, este nevoie de instaurarea unei legi mai riguroase, de o anumita disciplina impusa prin lege in sistem", a atras atentia presedintele Ecotic.
Atitudinea autoritatilor este o alta problema pe care actorii din sectorul deseurilor o reclama. Presedintele Eco Rom Ambalaje, Sorin Cristian Popescu, declara recent ca, la nivelul Capitalei, doar Primaria Sectorului 6 a fost interesata de problema reciclarii colective, chiar daca aceasta este una deosebit de importanta.
La capitolul schimbari care se impun, si Bogdan Constantinescu, director de marketing la Urban SA, vorbeste despre implicarea autoritatilor administratiei publice locale in gestiunea deseurilor prin realizarea strategiei, aplicarea de amenzi, realizarea de parteneriate public-privat pentru atragerea de investitii in domeniul managementului integrat al deseurilor, dar si despre mai multe programe de constientizare a populatiei. Din punct de vedere financiar, reprezentantul Urban este de parere ca se poate imbunatati legislatia, mai ales in uniformizarea TVA pentru deseuri.
Am intalnit si operatori fericiti!
In ciuda deficientelor identificate in sistem, directorul de marketing al Urban SA recunoaste sus si tare ca salubritatea este o activitate profitabila: "Avand in vedere ca odata cu cresterea nivelului de trai al cetateanului creste si cantitatea de deseuri generata si care automat trebuie gestionata corespunza tor (colectat, transportat, sortat, reciclat, depozitat final), salubritatea este o activitate profitabila!".
Si Cristina Bogdan, general manager AVE, s-a aratat optimista in privinta profitului companiei pe care o reprezinta. "Romania este o tara cu un potential foarte ridicat pentru aceasta industrie", a explicat aceasta.
Natura moarta cu deseuri
Dincolo de discutia despre profit si responsabilitate sociala, un tablou al problemelor cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania aduce in prim-plan depozitarea acestora pe teren descoperit – cea mai importanta cale pentru eliminarea finala. Depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement), nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective. Terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole. La ora actuala, in Romania, peste 12.000 de hectare de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale.
Specialistii mai atrag atentia ca incinerarea nu reprezinta, deocamdata, o practica obisnuita pentru eliminarea deseurilor in Romania. Desi, in ultima perioada, ponderea partii combustibile a crescut, datorita continutului ridicat de apa, puterea calorica a deseurilor este inca scazuta, facand ineficient procesul de incinerare cu recuperare de energie.
Deseurile – o problema de bun-simt
Analistul Alex Bara atrage atentia ca deseurile trebuie percepute ca un produs finit periculos pentru mediu si om, care se supune legilor cererii si ofertei din piata, precum si intereselor actorilor implicati in administrarea acestora. Ca orice alta problema de mediu, in opinia lui Bara, aceasta este, in primul rand, o problema de societate, de valori etice, de produs finit imediat al societatii si de dorinta de castig imediat sau de gratuitati pentru societatea actuala. Administrarea deseurilor ca afacere depinde total atat de actorii implicati in ciclul de viata al deseurilor, cat si de cointeresarea acestora. Insa toate etapele managementului deseurilor sunt la noi, in opinia lui Bara, viciate de inconstanta colectarii, adica a intrarilor de material ce urmeaza sa fie procesat, lipsa subventiilor/stimulentelor catre consumatori pentru segregare/reciclare, lipsa spatiilor de depozitare selectiva, aplicare neuniforma si discriminatorie a cerintelor legislative si de tintele de profit imediat. "Cireasa de pe tortul de gunoaie este suprimarea bunului-simt de romani prin romani", este concluzia la care a ajuns Bara.
Andrei Chiliman – primar sectorul 1
Care credeti ca sunt solutiile prin care colectarea si reciclarea deseurilor pot fi imbunatatite?
Ma bucura faptul ca exista o preocupare din ce in ce mai mare in randul opiniei publice si o presiune pentru protectia mediului si pentru reciclarea deseurilor din Capitala. Solutii exista, ele trebuie doar implementate. Firmele de salubritate traditionale care au actionat pana acum in Bucuresti nu asigurau aceste servicii, iar pentru a veni in intampinarea cererilor cetate nilor, alte administrat ii au recurs la colectari diferentiate fara a perfecta sistemul. Au luat-o de la coada spre cap, respectiv au amplasat tonete separate de colectare, dar nu au perfectat sistemul de reciclare, astfel ca in cele din urma deseurile au ajuns tot la groapa de gunoi. Pentru a nu cadea in aceeasi greseala, care ar fi o paca leala pentru bucurestenii din sectorul 1, am perfectionat mai intai sistemul de colectarere ciclare. In acest moment, deseurile electrocasnice, electronicele, frigidere, televizoare etc. sunt ridicate gratuit in sectorul 1. Avem acest program de la inceputul anului, iar pana acum au fost ridicate tone de astfel de aparate. Acum trebuie sa trecemla pasul urmator. Hartia, am facut un parteneriat cu "Copacul de hartie", o mana de oameni inimosi, care se lupta pentru a economisi resursele naturale, respectiv distruge rea copacilor. In acest parteneriat, am contribuit cu transport pentru a ridica la cerere, de la locuintele oamenilor, cole tele de hartie.
Care sunt nemultumirile dumneavoastra legate de acest domeniu?
Trebuie sa mergem mai departe, sa colectam diferentiat deseurile de plastic si de sticla. Am impus in criteriile de selectare a operatorului de salubritate, la licitatia care a avut loc in urma cu doua luni, ridicarea diferentiata a deseurilor, inclusiv furnizarea acestora pentru reciclare. Ceea ce ma ingrijoreaza este faptul ca pentru ca o banala punga de plastic sa se degradeze natural pot trece pana la 500 de ani. Am citit despre tot felul de initiative, cum ar fi taxarea in plus a cumparatorului la supermarket pentru pungi, PET-uri etc. si recuperarea banilor la returnare, la acelasi magazin.
Aceasta solutie este coercitiva si va duce la un sistem birocratic agasant pentru cumparator. Mult mai simplu este ca operatorul de salubritate sa faca aceste lucruri fara a mai incarca oamenii cu sarcini in plus si fara sa-i coste ceva. In sectorul 1, toate aceste lucruri se vor face gratuit, in sensul ca nu se vor cere bani in plus, din aceasta toamna.
Ce ar trebui sa faca in plus, in opinia dumneavoastra, firmele de salubritate, cele de reciclare si de colectare pentru imbunatatirea situatiei din acest sector?
Ar trebui sa-si coordoneze activitatea, astfel incat ceea ce colecteaza unul sa recicleze celalalt. Fabricile de profil au nevoie de materiale pe care sa le recicleze, insa nu beneficiaza de serviciile de colectare. Acest lucru il poate face operatorul de salubritate.
Deseurile vor circula astfel in interiorul acestui lant pentru a fi siguri ca ele vor fi revalorificate si nu vor ajunge tot la groapa de gunoi. Aceste lucru ne va ajuta si la protectia mediului, si la economisirea energiei. Din aceasta actiune avem cu totii de castigat.
In sectorul 1 acordam o atentie marita acestor probleme. Avem grija de parcuri si de economi si rea energiei in general. Poate strazile nu arata intotdeauna cel mai bine pentru ca se uzeaza repede de la circulatie, insa parcurile sunt mandria noastra si ne dam silinta ca ele sa fie o bariera de praf si o oaza de liniste.
As mai mentiona ca la sectorul 1, am pornit doua ac tiuni care au ca rezultat final grija pentru mediu si pentru economisierea resurselor, ma refer la colectarea deseurilor DEEE si la reabilitarea termica a blocurilor, cu ajutorul administratiei, atat pentru confort, cat si pentru ecologie.
