Incalzirea globala este, fara nicio indoiala, cea mai dezbatuta problema de mediu la ora actuala la nivel mondial, insa problema de mediu cu adevarat serioasa o reprezinta disparitia padurilor, ea fiind atat o cauza a incalzirii globale, cat si o consecinta a acesteia, caci padurea absoarbe cantitati imense de dioxid de carbon, iar in momentul defrisarilor toata cantitatea absorbita revine in atmosfera, sporind astfel cantitatea de gaze cu efect de sera.
Text de Ana Dragalina
Protejarea padurilor reprezinta un element-cheie in criza climatica. Studiile efectuate de Greenpeace au determinat ca despaduririle din zonele tropicale sunt responsabile pentru aproximativ 20% din cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera, plasand Indonezia si Brazilia, tarile in care exista suprafete mari de astfel de paduri si in care defrisarile sunt constante si masive, pe locurile 3 si, respectiv, 4 in topul statelor cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de sera din lume, dupa SUA si China, adevaratele poluatoare. In plus, padurea reprezinta cel mai complex ecosistem de pe Terra, este casa a numeroase specii de plante si de animale; este un lucru unic pe pamant si fara de care omenirea nu poate supravietui.
Problema defrisarilor in Romania este cat se poate de alarmanta, caci padurile sunt exploatate peste orice limita si intr-un ritm mult prea rapid. Daca, pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, teritoriul Romaniei era acoperit in proportie de 80% cu paduri, in prezent a ajuns sa acopere doar un sfert din suprafata tarii, Romania situandu-se sub media europeana de 30%. Pe durata anului 2007 s-a estimat o suprafata de aproape 1.000 hectare de padure distrusa ilegal, iar in urma retrocedarilor terenurilor impadurite din perioada 1994-2004 au fost rase de pe suprafata pamantului in jur de 30.000 de hectare, proprietarii actionand la taierea padurilor imediat dupa ce au intrat in posesia terenurilor. Motivele defrisarii nu sunt insa nici multe, nici intemeiate, acestea fiind, in general, dorinta proprietarilor terenurilor de a-si construi aici case, utilizarea lemnului in industrie sau extinderea suprafetelor agricole.
Printre numeroasele intrebuintari pe care omul le-a gasit lemnului se afla si prelucrarea acestuia pentru obtinerea hartiei. Pe plan mondial, materialul lemnos este folosit in proport ie de 17% pentru fabricarea hartiei. Dar, pentru aceasta, trebuie taiat un numar semnificativ de copaci, astfel pentru producerea unei tone de hartie obisnuita sunt necesari 20 de copaci, pentru a obtine o tona de hartie de imprimanta sunt necesari 24 de copaci, iar pentru o tona de hartie de ziar sunt taiati 12 copaci. Desi in multe zone unde se fac defrisari se replanteaza puieti, acestora le trebuie intre 30 si 50 de ani pentru a ajunge la maturitate si a-si pune in aplicare functiile atat de pretioase pentru celelalte elemente ale mediului, inclusiv pentru om.
Se poate considera drept un prim pas pentru salvarea padurilor reciclarea hartiei, un subiect despre care se vorbeste din ce in ce mai mult in randul cetatenilor. Prin reciclarea maculaturii se pot reduce semnificativ defrisarile executate in scopul obtinerii hartiei, spre exemplu prin reciclarea unei tone de deseuri de hartie se salveaza 17 copaci. In plus, se economisesc 30.000 de litri de apa, se foloseste intre 28% si 80% mai putina energie electrica fata de fabricarea hartiei obisnuite, se elibereaza cu 27 de kilograme mai putine substante poluante in atmosfera si se elibereaza aproximativ 2,5 m3 din spatiul destinat depozitarii deseurilor.
Pasul decisiv insa il au actorii principali in problema defrisarilor, si anume companiile forestiere care executa taierile, proprietarii terenurilor impadurite si mai ales ocoalele silvice, Garda de Mediu, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Acestia sunt primii care trebuie sa constientizeze problema si consecintele grave ale defrisarilor si sa-si concentreze atentia asupra salvarii
naturii si sa actioneze imediat.
