Noile tehnologii in domeniul reciclarii deseurilor electrice si eletronice, profitabilitatea industriei in Europa, bune practici si legislatia europena au fost principalele teme de discutii ale Congresului International de la Salzburg, Austria. Ce companii romanesti au participat la cea de-a opta editie a congresului, care a avut loc la inceputul anului 2009 si care au fost principalele concluzii ale discutiilor va relateaza Oana Neneciu.
Stena DTM: Tehnologie egal profit
Daca se face rabat de la ultima tehnologie din domeniu si daca firmele nu fac investitii importante pentru perfectionarea liniilor de reciclare, din cauza concurentei care si-a facut aparitia pe aceasta piata, profitul va fi minim. Aceasta a fost tema prezentarii companiei Stena, una dintre cele mai
prestigioase companii internationale din domeniul reciclarii si unul dintre sponsorii congresului.
Profitul trebuie sa reprezinte o intoarcere sanatoasa si sustenabila a investitiilor, trebuie sa insemne preturi competitive si un nivel ridicat al performantei, a aratat Phar Oscar, managing director BA WEEE Stena Metall Group. Pe de alta parte, si tehnologia trebuie sa aiba criterii, a mai sustinut directorul. Indeplinirea normelor legale, performanta din punct de vedere tehnic, o rata ridicataa reciclarii, competitivitate din punctul de vedere al pretului si inovatia sunt criteriile esentiale pentru o investitie tehnologica.
Grupul suedez Stena Metall este de aproximativ un an prezent si in Romania prin Stena DTM, companie ce asigura servicii de reciclare DEEE si care a fost prezenta, la randul sau, la Congresul International de la Salzburg. Liliana Pocol, business development manager Stena DTM, recunoaste importanta acestor evenimente, ele reprezentand una dintre putinele ocazii in care diferite companii din tari mai mult sau mai putin dezvoltate se pot intalni si impartasi si know-how.
„Interesul pentru eveniment a fost foarte mare. Au fost prezente companii de renume, atat reciclatori, cat si producatori si retaileri si mari asociatii colective din Europa. Aceste evenimente sunt foarte importante pentru industria noastra. Se mai organizeaza doua congrese anuale ale industriei reciclarii, la Toronto si Shanghai, acestea trei sunt cele mai mari“, subliniaza Liliana Pocol. Directorul roman mai spune ca prezenta firmelor din Romania nu a fost deloc de neglijat, semn ca industria autohtona a reciclarii incepe sa infloreasca. Astfel, asociatiile colective Environ si Ecotic, companiile GreenWEEE, Remat Holding si Gremlin Computers, dar si reprezentanti ai Ministerului Mediului au fost prezenti la Salzburg.
Legislatia europeana, generatoare de afaceri
O alta perspectiva interesanta a afacerilor in domeniul reciclarii a fost prezentata de Timo Makela, din partea Comisiei Europene. Acesta a aratat
ca datorita legislatiei europene si a directivei comunitare pe gestionarea si reciclarea deseurilor EEE se creeaza noi oportunitati de afaceri si o piata
profitabila.
Anual se pun pe piata 9,3 milioane de tone de echipamente electrice si electronice, numai in statele Uniunii Europene, generandu-se aproximativ
9 milioane de tone de deseuri EE pe an. O estimare a UE arata ca, pana in anul 2020, aceasta cifra va ajunge la 12,3 milioane de tone de deseuri. Necesitatea unei directive DEEE a fost evidenta, a aratat expertul, mai ales pentru ca in trecut aceste deseuri se aruncau la gunoi fara a fi tratate in
prealabil.
Conform calculelor Comisiei Europene, a mai aratat Makela, revizuirea si imbunatatirea directivei europene pe DEEE va aduce oportunitati
marite de afaceri, profituri substantiale si o mai buna gestionare a deseurilor. Astfel se estimeaza ca valoarea materialelor recuperate va atinge doua miliarde de euro pe an, si numarul locurilor de munca va fi de zece ori mai mare decat numarul de locuri actual, de la gropile de gunoi si incineratoare de deseuri.
Exista si probleme
Revizuirea directivei europene pe DEEE-uri si schimbarile propuse de Comisia Europeana au facut subiectul mai multor prezentari. Una dintre cele mai interesante a fost a gigantului IBM. In prezentarea sa, Kurt Van der Herten, director corporate environmental affairs IBM, se intreaba daca schimbarile aduse directivei se adreseaza realitatilor pietei. Aceeasi problema a ridica si Federatia Europeana a Companiilor producatoare de Lampi (ELCF), care sustine ca acest sector al DEEE este cu totul aparte si necesita o atentie speciala.
Lipsa armonizarii implementarii programelor de reciclare si reutilizare propuse de directiva europeana in toate statele membre UE, obligatiile
administrative care nu sunt necesare si nedetalierea modalitatilor de lucru sunt doar cateva dintre problemele pietei ridicate de directorul IBM. La randul sau, ELCF a ridicat problema numarului mare de tipuri de materiale cucare se confrunta reciclarea lampilor care duce, in multe dintre cazuri, la o calitate scazuta a reciclarii si la ratele mari de reciclare prevazute in noua directiva.
Semne bune
Congresul International cu tema Reciclarea Electronicelor din Salzburg si-a propus sa ofere o platforma pentru schimbul de informatii intre guverne,
companii, cercetatori si societate, dar si acces la potentiali clienti. Cine plateste facturile? Cine are curajul sa investeasca in fabrici scumpe? Cine trebuie sa controleze industria? Schimba noua legislatie europeana ceva? Acestea au fost intrebarile la care sectiunile congresului si-au propus sa raspunda in cele doua zile de discutii, 21 si 22 ianuarie 2009. Semne bune? „Prezenta companiilor romanesti si un numar impresionant de participanti“, spune Liliana Pocol, „dovada ca reciclarea deseurilor electrice si electronice suscita din ce in ce mai mult interes“.
