Curtea Europeana de Justitie (CEJ) se va pronunta cel mai probabil peste un an in cazul procesului intentat de Romania Comisiei Europene (CE) referitor la diminuarea cotelor de emisii de gaze cu efect de sera, a declarat luni ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Attila Korodi.
„Departamentul de Afaceri Europene (DAE) din cadrul Guvernului a trimis, in 21 decembrie 2007, plangerea catre CEJ, si am primit deja confirmarea ca aceasta a fost inregistrata. Forul european va da, in maxim trei luni, un prim termen in acest proces, dar o decizie finala nu se va lua mai de vreme de un an”, a spus ministrul.
Acesta a aratat ca solicita anularea deciziei CE de a reduce cu 20 la suta cotele de emisii de CO2, deoarece „decizia nu este sustenabila” si ar putea afecta, prin cresterea costurilor, investitiile de mediu pe care producatorii industriali sunt obligati sa le efectueze.
„Cel mai mult va avea de suferit industria energetica, unde costurile vor creste simtitor. Vor avea de suferit si industria cimentului, a sticlei si a hartiei. Ne temem ca producatorii privati vor lua decizia de a-si muta capacitatile industriale in afara Romaniei, deoarece piete ca Ucraina ar deveni mai attractive”, a subliniat Korodi.
Oficialul considera ca demersul Romaniei, primul de acest fel, nu ar trebui sa afecteze deciziile CE legate de taxa de prima inmatriculare sau privatizarea companiei Automobile Craiova. „CE este o institutie independenta si trebuie sa trateze echilibrat fiecare caz in parte. Nu cred ca aceste cazuri vor fi tratate la comun”, a adaugat Attila Korodi.
Si Bulgaria a decis, la sfarsitul lui 2007, sa conteste la Curtea Europeana de Justitie decizia Comisiei uropene in ceea ce priveste planurile de alocare a emisiilor de gaze cu efect de sera, informeaza BTA.
Barbara Helfferich, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru Mediu, Stavros Dimas, a declarat pentru BTA ca Bulgaria nu a facut inca o informare oficiala in acest sens. O pozitie oficiala de la CEJ nu a putut fi luata, deoarece insitutia se afla inca in vacanta.
Comisia Europeana a aprobat, in octombrie, pentru Romania o cota de 75,9 milioane tone de emisii de dioxid de carbon pentru intervalul 2008-2012, mai putin cu 20,7 la suta fata de solicitarea Bucurestiului.
In cazul Bulgariei, reducerea a fost de 34,7 la suta. Tot la acea data, au fost aprobate si modificarile la planul national de alocare al Germaniei, finalizandu-se astfel procesul la nivelul tuturor celor 27 de state membre UE.
„Deciziile de astazi incununeaza procesul de evaluare a planurilor nationale de alocare corespunzatoare celei de-a doua perioade din cadrul schemei. In acest moment, am stabilit plafonul european pentru perioada cuprinsa intre 2008 si 2012 la 2,08 miliarde tone de emisii anual, ceea ce reprezinta o scadere cu 10 la suta a numarului de certificate de emisii alocate in prima perioada. Astfel, am reusit sa garantam o piata solida de comercializare a certificatelor de emisii si reduceri reale ale emisiilor, care vor reprezenta o contributie importanta pentru indeplinirea obiectivului de la Kyoto”, a precizat, la vremea respectiva, comisarul european pentru Mediu, Stavros Dimas.
Hotararile Comisiei Europene se bazeaza pe analiza planurilor nationale de alocare de certificate de emisii de dioxid de carbon (CO2) propuse de cele doua tari pentru 2007 si pentru perioada 2008-2012, in cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera a UE (EU ETS).
Planurile nationale de alocare stabilesc, pentru fiecare stat membru, „plafonul” sau limita din cantitatea totala de CO2 pe care instalatiile care intra sub incidenta schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera le pot emite, precizand numarul exact de certificate de emisii pe care le primeste fiecare dintre acestea.
In calitate de stat membru al UE, Romania a avut obligatia intocmirii unui plan de alocare pentru 2007, ultimul an din cadrul primei perioade de comercializare, in plus fata de planul corespunzator celei de-a doua perioade de comercializare.
Criteriile de evaluare urmaresc, printre altele, sa garanteze ca planurile de alocare sunt compatibile cu posibilitatea indeplinirii de catre UE si statele membre a angajamentelor asumate la Kyoto, datele, verificate de un organism independent, cu privire la cantitatea de emisii inregistrate in rapoartele anuale ale Comisiei asupra progreselor inregistrate si potentialul tehnologic de reducere a emisiilor. Alte criterii de evaluare privesc nediscriminarea, normele UE in materie de concurenta si de ajutoare de stat, precum si anumite aspecte tehnice.
