În podcastul Green Report – Turism lent pentru vremuri rapide, actrița Dana Rogoz povestește cu naturalețe și umor despre călătoriile ei sustenabile, pe șine și pe două roți. De la un traseu cu trenul prin opt țări în zece zile, la vagoane de joacă sau garnituri cu parfum de epocă, și până la cicloturism printre podgorii, experiențele Danei vorbesc despre un alt fel de a călători: mai lent, mai conștient, mai apropiat de oameni și de natură.
Alături de partenerul ei, Dana Rogoz a călătorit o lună prin Europa cu bilete Interrail valabile pe segmente nelimitate, dormind în cușete de noapte și planificând traseul în funcție de intuiție și oportunități.
Pentru a economisi, alegeau rute nocturne, astfel încât trenul să țină loc și de mijloc de transport, și de cazare.
Cheltuielile erau reduse considerabil, iar călătoria căpăta o dimensiune mai intimă, aproape ritualică.
Pe atunci, rețeaua de prieteni era esențială: în Bruxelles au stat la o cunoștință, iar alte opriri erau decise spontan, direct din gară.
Dimineața, ajungeau acolo, studiau panoul cu plecări și alegeau următoarea destinație aproape la întâmplare.
„La un moment dat, ne-am uitat pe panou și am zis: luăm al treilea tren. Așa, fără niciun plan,” își amintește ea.
Călătoria cu trenul nu era despre viteză sau eficiență, ci despre libertate, neprevăzut și întâlniri.
Despre senzația că orice loc e la o distanță de câteva ore și că drumurile lente oferă timp pentru reflecție, pentru privit pe fereastră, pentru trăit.
Această formă de turism pe șine, susținută de sistemele feroviare europene, devine un mod sustenabil de a traversa continente și de a reduce amprenta de carbon a vacanțelor.
Iar când e completat de relații personale, conexiuni reale și o minimă infrastructură, trenul capătă un rol aproape sentimental.
Fiecare plecare dintr-o gară era o decizie spontană. Fiecare sosire, o poveste nouă.
Cu trenul prin opt țări în zece zile – turism sustenabil cu copii și principii clare
Dana Rogoz a vorbit despre o călătorie intensă cu trenul, alături de copii, prin opt țări europene în zece zile.
Deși sună solicitant, totul a fost gândit cu grijă, într-un interval limitat de timp impus de începerea școlii.
„E diferit când ai copii. Noi aveam doar o lună și am vrut să se întoarcă la timp la școală,” explică actrița.
Respectarea unui ritm sănătos și reîntoarcerea în colectivitate sunt principii importante pentru familia ei, chiar dacă vacanțele devin mai scurte sau mai intense.
Traseul a început în București și a continuat cu opriri succesive în Budapesta, Viena, Zürich, Montreux, Hamburg, Copenhaga, Stockholm și Helsinki.
„Am avut opt țări în zece zile. A fost câte o noapte în fiecare, dar a meritat,” povestește.
Deși au încheiat circuitul cu un zbor, ea conștientizează impactul asupra mediului și susține opțiunile sustenabile.
„Sunt mulți oameni care vor să aleagă variante sustenabile, dar nu au timp. Eu mă bucur că am reușit măcar parțial,” spune Dana.
Pentru distanțe mari și timpi restrânși, trenul rămâne pentru ea alternativa preferabilă, chiar dacă uneori e completat de alte mijloace.
„Dacă ai opțiunea de a alege o variantă sustenabilă, de ce să nu o faci?”
Călătoria devine astfel o lecție nu doar despre geografie sau cultură, ci și despre responsabilitate, ritm și decizii conștiente, chiar și în vacanță.
De la Dacia Express la Belle Epoque – despre trenuri vechi, eleganță pierdută și ocoluri care merită
Printre destinațiile favorite ale Danei Rogoz se numără nu doar orașe sau regiuni, ci și trenuri în sine, adevărate bijuterii pe șine, cu parfum de epocă.
Actrița mărturisește că iubește trenurile vechi și că unele dintre cele mai frumoase amintiri de călătorie sunt legate de ele.
„Ador trenurile vechi. Dacia Express, de exemplu,” spune ea.
Nu se referă la confort modern sau punctualitate, ci la detaliile care reînvie o epocă: catifeaua de pe scaune, soneria de alarmă, încuietori grele din alamă.
„Mă topesc când le văd. Îmi place senzația aia de Orient Express care mai supraviețuiește ici-colo,” recunoaște ea cu nostalgie.
Dana nu e genul care să caute perfecțiunea sau să se deranjeze de mirosul de vechi, ba din contră, îl consideră parte din farmecul călătoriei.
Însă contrastul vine din Elveția, unde trenurile sunt într-o „cu totul altă ligă,” după cum spune chiar ea.
Deși nu a reușit să călătorească cu celebrele Bernina Express sau Glacier Express, mereu rezervate cu mult timp înainte, a găsit alternative neașteptat de spectaculoase.
„Am luat un tren vechi, Belle Epoque, cu bilet de vreo 30 de euro, care arăta exact ca Orient Express,” povestește încântată.
Trenul avea o eleganță discretă și era conservat impecabil, fiind pentru ea „cel mai frumos tren văzut vreodată.”
Pentru a-l prinde, familia a făcut o adevărată ocolire pe hartă, renunțând la rute directe și preferând o buclă specială spre Montreux.
„Am ocolit foarte mult doar ca să prindem acest tren. Și a meritat fiecare minut,” spune Dana cu convingere.
Pasiunea pentru trenuri nu e despre rapiditate, ci despre atmosferă, memorie, și un anumit fel de a călători fără grabă.
Când trenul devine teren de joacă – călătoriile care se cer să dureze mai mult
Pentru Dana Rogoz, călătoria cu trenul nu înseamnă doar un mijloc de transport sustenabil, ci o experiență în sine, mai ales când trenurile sunt prietenoase cu copiii.
Într-un moment plin de entuziasm din podcastul Green Report, povestește despre trenuri care au vagoane întregi transformate în locuri de joacă.
„Tot vagonul era un loc de joacă, cu tobogane, bare de care copiii se agățau, alergau peste tot,” își amintește zâmbind.
Din perspectiva unui părinte, aceste facilități sunt un vis devenit realitate.
Copiii sunt ocupați și fericiți, iar călătoria devine relaxantă și ritmată.
„Ca părinte, ți se pare că gata, ți s-a ușurat viața. Deși am mers ore întregi, n-am simțit niciodată că a durat prea mult,” spune Dana Rogoz.
Dimpotrivă, uneori ar fi vrut ca drumul să dureze mai mult ca să se bucure de atmosfera tihnită sau doar să lenevească dimineața.
„Ori luam trenul de noapte și aș fi vrut să fiu mai leneșă dimineața, ori simțeam că abia găsisem un spațiu,” mărturisește.
Acea energie specială care se așează într-un vagon de tren, acel timp suspendat, pare să devină parte din ritualul călătoriei.
Iar pentru copii, explorarea trenului era parte din aventură.
„Vlad mă punea să facem tot turul, clasa întâi, clasa a doua, vagonul restaurant,” spune râzând.
Trenul devenea un mic univers pe șine, cu reguli proprii și cu libertatea de a descoperi, alerga, observa, în ritmul lor.
În acest tip de călătorie, timpul pare să curgă altfel, nu mai e ceva de suportat, ci ceva de savurat.
„Niciodată n-a fost prea lung drumul. Niciodată nu m-am uitat la ceas cu nerăbdare.”
Cicloturism – între rețele europene și dimineți reci cu aeroterme nordice
Dana Rogoz și moderatoarea Raluca Fișer abordează cu entuziasm un concept tot mai popular în Europa: cicloturismul.
Turismul pe bicicletă generează anual peste 8 miliarde de euro în economia Franței, potrivit datelor citate de Raluca Fișer.
„Este o industrie mai mare decât cea a croazierelor, ca să ne dăm seama puțin de amploare,” explică Fișer.
European Cyclists Federation coordonează o rețea impresionantă de piste, numită EuroVelo, cu peste 30.000 de kilometri de trasee ciclabile.
Printre cele mai populare rute se numără Valea Loarei, Valea Rinului sau Poarta Atlanticului.
Aceste trasee permit traversarea Europei pe două roți.
Infrastructura este bine pusă la punct: hoteluri bike-friendly, ateliere de reparații și piste sigure în aproape fiecare etapă a traseului.
Dana și familia ei închiriază adesea biciclete în orașele vizitate și preferă acest mod de transport pentru rutina zilnică.
Traseele pe care le parcurg împreună în vacață includ dealuri, parcuri și drumuri urbane, iar mobilitatea pe bicicletă a devenit o rutină zilnică sustenabilă și coerentă.
În plus, actrița povestește că ea și soțul ei îi duc pe copii la școală cu bicicleta, transformând deplasarea zilnică într-un ritual sustenabil.
„Noi îi ducem pe copii la școală cu bicicleta, în fiecare zi, dacă ne permite vremea,” spune ea în podcast.
Pentru sezonul rece, folosesc o remorcă specială pentru copii, dotată cu sistem de încălzire.
„Am cumpărat un fel de aerotermă nordică, ca să fie cald înăuntru când îi transportăm dimineața,” explică ea.
În această formulă, fiecare membru al familiei are un rol bine definit: unii pedalează, alții sunt transportați.
„Lia stă în față, în roabă, noi așa îi spunem biciroaba, Vlad pe scaunul lui, și mai avem și o bicicletă americană cu șa lungă,” povestește Dana.
„E mai sănătos, mai confortabil și mai plăcut așa. E ritualul nostru,” spune ea, accentuând avantajele ciclismului familial.
Modelul lor de viață arată că infrastructura adecvată și echipamentele potrivite pot transforma bicicleta într-un mijloc real de viață.
Turismul pe bicicletă prinde contur și în România – între vinuri, copii și experiențe electrice
Dana Rogoz observă că turismul pe bicicletă începe să se contureze și în România, mai ales în zonele viticole.
„Apropo de turism, s-a dezvoltat și la noi zona asta legată de vinuri,” spune actrița, referindu-se la tururile tematice cu biciclete.
Într-un astfel de context i-a oferit soțului ei, Vlad, un cadou-experiență: un tur cu bicicletele printr-o zonă de podgorii.
„A fost superb,” își amintește, explicând cum fiecare membru al familiei a avut bicicleta proprie, adaptată vârstei și nevoilor.
Dana a pedalat pe o bicicletă electrică, iar Vlad avea un sistem special care permitea cuplarea bicicletei fiului lor, atunci când acesta obosea.
„Pentru Vlad avem o bară specială, îl atașăm și rămâne doar așa, legat, fără să mai pedaleze,” explică ea.
Acest tip de logistică este necesar atunci când tururile se desfășoară în grupuri mai mari și e important să fie menținut un ritm comun.
„Ca să nu stea grupul după un copil, îl cuplăm și continuăm. E foarte frumos,” adaugă Dana.
Experiențele pe bicicletă devin astfel nu doar o formă de recreere, ci și un mod educativ de a implica întreaga familie în turism sustenabil.
Actrița spune că abia așteaptă ca cei mici să mai crească puțin, pentru a putea extinde și mai mult astfel de excursii tematice.
„Aș vrea să crească puțin mai mari copiii, ca să putem merge mai departe, pe trasee mai lungi,” spune ea zâmbind.
VEZI AICI PODCASTUL:
CITIȚI ȘI:
Podcast Green Report – Supraturismul, satul și localitățile fantomă
Podcast cu Dana Rogoz: Rulota – turism lent pentru vremuri rapide
