Cunoscutul analist Lester Brown, in recentul raport "Planul B 3.0.", apeleaza la o "Mobilizare generala pentru salvarea civilizatiei", infatisand un adevarat scenariu apocaliptic pentru a propune un plan alternativ auster, pentru a sublinia ca "alegerea va fi facuta de generatia noastra, dar va afecta viata pe Pamant in toate generatiile care vor urma". Inca un semnal de alarma. Cum sublinia acad. Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, in deschiderea simpozionului national "Energie – Mediu. Componente ale dezvoltarii durabile", "Oamenii de stiinta au fost primii care au semnalat pericolul pe care il reprezinta o atitudine iresponsabila fata de natura si folosirea energiei fara sa se tina seama de limitari si de aceea cautarea solutiilor a devenit o problema importanta. Academia Romana este implicata in elaborarea strategiei nationale de dezvoltare durabila, coordonata de Guvernul Romaniei prin Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile in colaborare cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare". Manifestarea a fost organizata de Comisia de energetica a Academiei Romane, Consiliul National pentru Dezvoltare Durabila si Universitatea Politehnica din Bucuresti. Dupa mesajele transmise de acad. Tudor Frudui, vicepresedinte al Academiei de Stiinte din Republica Moldova si prof. Jean-Charles MarŽ din Toulouse, au prezentat comunicari acad. Gleb Dragan, ministrul mediului si dezvoltarii durabile, Attila Korodi, prof. Angheluta Vadineanu, ambasadorul Sergiu Celac, dr. ing. Calin Georgescu, prof. Ioan Jelev si prof. Daniela Vasiliu, prof. Virgil Musatescu, prof. Aurel Leca si prof. Nicolae Golovanov, urmate de discutii.
Strategia dezvoltarii durabile implica o abordare integrativa in care sa fie luati in consideratie o multitudine de factori: industrializarea si resursele naturale, managementul apei, urbanizarea, situatia demografica si educatia, posibilitatea hazardelor, influenta conflictelor si a crizelor, legislatia, necesitatea comunicarii, rolul cercetarii stiintifice s.a. La acestia se adauga si factorul aleatoriu si cei de "atingere" intre masurile luate in diferite domenii. S-au analizat doua componente principale – structura capitalului natural si suprastructura formata din sistemul socio-economic – a caror interactiune trebuie sa asigure conservarea resurselor naturale la un nivel care sa permita dezvoltarea socio-economica si asigurarea bunastarii oamenilor. Sunt semne ca ne aflam intr-o tranzitie spre o energie non-carbon, printr-o noua revolutie tehnologica. Pana atunci, preocuparile sunt orientate spre o reasezare a politicilor economice la nivel national si international, intr-o noua intelegere a relatiei dintre om si mediul inconjurator. Pentru Romania, prioritatea este eficienta energetica, tinand seama de faptul suntem cea mai energofaga tara din UE, ca avem pierderi energetice foarte mari, ca exista o intarziere in introducerea noilor tehnologii si ca e nevoie de trecerea a 5-15 ani de la luarea unei decizii si punerea ei in practica. Gestionarea complexitatii relatiei mediu-energie si consecintele previzibile prefigureaza o solutie: "investitii conduse inteligent catre eficienta energetica."
In Directiva-Cadru a UE, apa este definita nu doar ca un produs comercial, ci "ca o mostenire care trebuie pastrata si protejata" si la cele doua dimensiuni cunoscute – cantitatea si calitatea – este adaugata biodiversitatea. Modificarile climatice, cresterea consumului, poluarea sunt principalele cauze care vor duce la o criza a apei in orizontul anilor 2020-2025. Intre prioritati au fost mentionate: stabilirea zonelor inundabile, controlarea si consolidarea digurilor, realizarea de lucrari hidrotehnice de protectie, reabilitarea si dezvoltarea sistemelor de irigatii, lucrari de combaterea eroziunii solului, a secetei, programe de impadurire s.a.
In conditiile in care situatia demografica din Romania se deterioreaza, o atentie speciala a fost acordata migratiei, incluziunii sociale, asistentei sociale si starii de sanatate. In acest sens, deosebit de folositoare este asimilarea fondurilor structurale pe care UE le pune la dispozitie. Dar, problema strategiei durabile incepe cu educatia, fara de care celelalte probleme nu pot avea solutii viabile. In aceasta privinta, ramane ingrijorator procentul mare de abandon scolar, ca si slaba profesionalizare din sistemul nostru de invatamant. O buna instructie trebuie completata cu formarea de caractere, valorificand buna traditie existenta. Intre obiective au fost discutate calitatea invatamantului si rolul cercetarii si inovarii, cata vreme, in tara noastra, gradul de inovare este de doar 17%. Viitorul pe care ni-l dorim nu este posibil fara oameni capabili sa-l construiasca.
Simpozionul a fost un adevarat forum de idei despre care acad. Gleb Dragan, presedintele Comisiei de Energetica, ne-a declarat: "in primul rand au fost precizate care sunt cele mai importante componente ale dezvoltarii durabile si actiunile corespunzatoare pentru protectia mediului. Discutiile au evidentiat aspecte cum sunt aportul cercetarii stiintifice, prioritatile din sectorul energetic, confruntat cu numeroase probleme. S-a ajuns la concluzia ca singura solutie este construirea de centrale nucleare, pentru ca alte modalitati de energie (cele regenerabile) pot asigura doar o mica parte din necesar. Apoi, populatia, in special tinerii, trebuie sa stie ce reprezinta dezvoltarea durabila, ce masuri trebuie luate pentru a participa la aplicarea lor. Implicata in elaborarea strategiei de dezvoltare durabila, Academia Romana ar trebui sa aiba si sprijinul politic, pentru ca nu exista un criteriu sigur pentru stabilirea limitei dintre risc si optim". Poate ar fi folositor sa luam aminte la una dintre lectiile naturii, care are eficienta in mijloace si armonie in finalitate.
Pentru mai multe informatii viziteaza Curentul
