Capitolul Managementul Deseurilor din Green Business Index a cuantificat gradul de conformare legala a companiilor, dar si actiunile de reducere a riscurilor de mediu asociate activitatilor desfasurate de companii. De exemplu, reducerea preventiva a volumelor si toxicitatii deseurilor generate. Au mai fost luate in calcul gradul de fidelizare a angajatilor si a clientilor, modul de selectare a furnizorilor, precum si actiunile de reducere a costurilor de operare (si, deseori, a cheltuielilor de protectia muncii pentru angajati).
Asteptarile si intrebarile-cheie
Indexul managementului deseurilor a urmarit mai multe elemente-cheie:
• deseurile rezultate din activitatea de productie si servicii a companiei in anul 2009
• cantitatea de deseuri (in kg) generata pe 14 tipuri diferite, cantitatea colectata selectiv destinata reciclarii (in kg), cantitatea preluata in amestec de catre firma de salubritate (in kg), cantitatea eliminata si modalitatea de tratare finala (in kg)
• metoda de masurare cântarita sau estimata
• tipul de fractii de deseuri menajere/uscate/biodegradabile colectate selectiv, precum si destinatia acestora si obiectivele pe termen mediu si lung ale companiilor in ceea ce priveste managementul deseurilor.
Prin comparatie cu autoritatile centrale si locale, in cazul companiilor s-a observat o atitudine proactiva, nu doar declarativa, cu planuri de actiune materializate. In cazul fiecarei companii, GBI a urmarit determinarea cantitatilor de deseuri prevenite, a celor ajunse la rampa de gunoi, a celor colectate selectiv, a celor preluate spre reciclare sau spre reutilizare.
Cine plateste costurile de eliminare?
Conform OUG 78/2000 privind regimul deseurilor, costurile operatiilor de eliminare sunt suportate de catre:
• detinatorul de deseuri care incredinteaza deseurile unui colector sau unui operator economic si/sau
• detinatorul anterior al deseurilor sau producatorul produsului din care a rezultat deseul.
Detinatorii/producatorii de deseuri au obligatia:
a) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase;
b) sa separe deseurile, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora. Producatorii de produse si cei care efectueaza activitati care genereaza deseuri sunt obligati:
c) sa adopte, inca de la faza de conceptie si proiectare a unui produs, solutiile si tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii deseurilor;
d) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente;
In ciuda legislatiei si a necesitatii de monitorizare a deseurilor generate de companii, rezultatele GBI 2010 arata ca numeroase firme au ramas doar la nivelul obiectivelor de colectare, fara sa monitorizeze cantitatile reale. Totodata, prea putine au in perspectiva colectarea selectiva pentru reciclarea deseurilor generate in proportie de 50%, potrivit tintelor la nivel national. De exemplu:
26% dintre firme au ca obiectiv pe termen mediu – lung o perspectiva invechita, axata doar pe colectarea in amestec (nonselectiva) a 80% – 100% din deseurile generate.
• 8% din companii nu au obiective definite si sistem de monitorizare a ciclului de viata pentru deseurile generate.
• 16% au in perspectiva colectarea selectiva in scopul reciclarii a 50% din deseurile generate, dar nu au obiective definite sau sistem de monitorizare a ciclului de viata pentru deseurile generate.
Reduceri de costuri prin colectarea selectiva
Conform Hotarârii 349/2005 privind depozitarea deseurilor, costurile aferente activitatii de depozitare sunt suportate atât de generatorii de deseuri, cât si de detinatorii de deseuri. Intrebarea-cheie a Green Business Index la acest capitol a fost estimarea economiilor financiare rezultate prin reciclarea/reutilizare/valorificarea deseurilor in anul 2009. Greutatea medie specifica a deseurilor municipale in România este de 350-500 kg/m3. Pentru a exemplifica, in cazul companiilor putem lua ca baza de calcul 350 kg/m3, datorita programului de lucru si tipologiei deseurilor generate. Prin colectarea selectiva „in house”, in conditiile colectarii selective si transportului la punctele autorizate de colectare, companiile pot obtine de la firmele de salubritate urmatoarele reduceri la tarife: plastic – 1,3€+TVA/luna, sticla – 1,56€+TVA/luna, fier – 0,78€+TVA/luna, hârtie/carton – 1,56 € +TVA/luna. In total se poate obtine o reducere de 5,2 € +TVA/luna pentru fiecare m3 generat de orice companie si angajatii sai. Colectarea deseurilor de echipamente electrice, electronice (DEEE) e asigurata gratuit de catre firmele specializate sau prin campaniile locale de colectare.
Cele mai relevante rezultate:
• 10% dintre respondenti au declarat ca nu colecteaza selectiv deseurile.
• 78% dintre respondenti au declarat ca stiu puncte autorizate de colectare/tratare deseuri in localitatea in care compania activeaza, respectiv puncte de colectare pentru deseuri reciclabile (hârtie, plastic, sticla).
O singura companie cunoaste puncte de tratare pentru deseuri reciclabile si, in mod alarmant, niciuna nu cunoaste puncte de colectare/tratare pentru deseuri electronice si electrocasnice. Asta in ciuda faptului ca 70% din companii au declarat ca echipamentele electrice si electronice uzate le colecteaza selectiv ca fractiuni uscate. Imbucurator este faptul ca varietatea tipurilor de fractiune uscata colectate selectiv este una pozitiva, respectiv intre 64% si 90% colectare selectiva de plastic, PET, metale, ambalaje, hârtie, carton, echipamente electrice si electronice uzate.
Rezultate bune prin masuri simple
Potrivit rezultatelor GBI 2010, 78% dintre respondenti au declarat ca stiu puncte autorizate de colectare/tratare deseuri in localitatea in care compania activeaza, respectiv puncte de colectare pentru deseuri reciclabile (hârtie, plastic, sticla). Pentru tipul de colectare selectiva a fractiilor de deseuri menajere, 67% dintre respondenti au sisteme de recipiente pentru fractiunea uscata, iar 15% – sisteme „punct verde” stradal sau in-house.
Rezultatele arata ca prin simple masuri de colectare selectiva „in house” si masuri de buna gospodarire, companiile pot contribui la cresterea considerabila a gradului de valorificare si reciclare ale deseurilor produse/generate.
Angajati si clienti mai fideli
Conform Green Business Index 2010, majoritatea companiilor au declarat ca personalul este constientizat, instruit si implicat in colectarea selectiva atât la nivel adminstrativ, cât si executiv. Conform rezultatelor GBI 2010, companiile au recomandat furnizorilor/subcontractorilor posibilitatea de a imbunatati procesul de ambalare prin masuri axate pe:
• mai mult material reciclabil
• mai putin ambalaj
• reutilizare containere/ambalaje pentru distributie
• sistem de logistica si ambalare imbunatatita
• cautarea solutiilor cu furnizorii/clientii pentru a putea imbunatati livrarile de produse/livrarea propriilor produse
Din pacate, in mai putin de 20% din cazuri, companiile au gasit solutii pentru imbuntatirea ciclului de viata al deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri la sursa si, implicit, alegerea furnizorilor. De exemplu, prin:
• incorporarea clauzelor verzi in contractele cu funizorii si respectarea acestora.
• posibilitatea clientilor de a returna ambalaje, obiecte folosite sau containere in vederea reciclarii.
La nivel mondial, sustenabilitatea afacerilor si eforturile de reducere a costurilor sporesc profitabilitatea si, in plus, califica companiile drept prietenoase cu mediul. Astfel se ajunge indirect la fidelizarea angajatilor, clientilor si furnizorilor.
Reducerea costurilor de operare
Rampa de gunoi monopolizeaza in continuare ca destinatie fractiile de deseuri fie ele uscate sau umede. Cauza o gasim in inexistenta sau ineficienta sistemelor integrate de deseuri din România, in implementarea defectuoasa a legislatiei si, de ce nu, in lipsa totala a stimulentelor economice/scutirilor de taxe pentru prevenire, reutilizare si reciclare.
Acest lucru este confirmat de rezultatele Green Business Index, potrivit carora 57% dintre companii au realizat economii financiare nesemnificative ca urmare a reciclarii/reutilizarii/valorificarii deseurilor. Astfel:
• 18% au obtinut economii financiare de pâna la 0,5% din cifra de afaceri
• 14% au obtinut economii financiare de 1% din cifra de afaceri
• 7% nu au obtinut deloc economii.
De asemenea, companiile au recomandat furnizorilor/subcontractorilor imbunatatirea procesului de ambalare prin masuri axate pe mai mult material reciclabil, mai putin ambalaj, reutilizare containere/ambalaje pentru distributie, sistem de logistica si ambalare imbunatatita.
Din pacate, slabiciunea sistemului de returnare a ambalajelor de catre consumatorul final este dovedita din nou. Doar 18% dintre respondentii GBI au indicat posibilitatea pentru clienti de a returna producatorilor ambalaje, obiecte folosite sau containere in vederea reciclarii.
Pentru 2009, 83% dintre companii au cautat idei si posibile solutii cu furnizorii pentru a putea imbunatati livrarile de produse ambalate, insa respondentii nu au specificat solutiile identificate. Chiar daca pune accentul pe reciclare, Green Business Index are ca obiectiv si corelatia intre tipul de politica, practica de management al deseurilor pentru companii si indicatorii esentiali precum cifra de afaceri, numarul de angajati, economiile realizate etc.
Urmatorul index al companiilor verzi, din editia 2011, se va baza pe delimitarea companiilor respondente dupa tipul de companie si localizarea unitatilor. Nu in ultimul rând, va acorda mai multa atentie materialelor refolosite, valorificarii energetice, costurilor si economiilor generate de ciclul de viata al deseurilor.
Text de Alex Bara
