Ecopolis și platforma Aerlive.ro se uită de 5 ani la aerul din București, iar în luna martie, am lansat noul raport de analiză a calității aerului, pentru 2024.
Dacă monitorizarea aerului s-a îmbunătățit, calitatea aerului e tot acolo unde era și acum cinci ani, cu variații pe care acum le putem identifica mai ușor.
Ce se întâmplă, totuși, cu măsurile pentru aer mai curat?
Cand vom ajunge noi, bucureștenii, să votăm pietonalizarea a 500 de străzi și dispariția a 10.000 de locuri de parcare, așa cum au votat weekendul trecut parizienii?
Care sunt diferențele dintre noi și ei, între primăria Parisului și cea a Bucureștiului, și care este rolul cetățenilor în procesul de curățare a Bucureștiului?
„Nu suntem pregătiți”
În 2023 am început împreună cu asociația Părinți de Cireșari o campanie de promovare a unei măsuri de bun-simț: interzicerea staționării de lungă durată cu motorul termic pornit: Oprește Motorul. În acest sens, am creat panouri informative și le-am montat la școli din București, cu sprijinul Primăriei Generale.
Campania a evoluat: Primăria Sectorul 6 a adoptat o hotărâre locală și a montat panoul la instituțiile de învătământ din sector. Alte școli și grădinițe și-au montat singure panourile Oprește Motorul.
În 2024, am depus în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Rutier, susținută de poliția rutieră și ministerul de interne, cu opinie pozitivă din partea Ministerului Mediului, și am promovat, în același timp, o inițiativă de Consiliu General al municipiului București.
Inițiativa legislativă e blocată în Camera Deputaților și, neoficial, știm că partide importante sunt împotriva ei, iar consiliul general s-a schimbat și, odată cu el au murit și unele inițiative, printre care și Oprește Motorul.
Pe scurt, o măsură de bun simț, existentă peste tot în Europa, care protejează în primul rând școlile și copiii de poluarea agresivă, rămâne la nivel de recomandare din partea instituțiilor de invățământ, care afișează panoul.
Ni se spune constant, în special din zona de administrație publică locală, că românii „nu sunt pregătiți” să-și schimbe comportamentul, că bucureștenii nu sunt pregătiți să renunțe la mașini, că oamenii nu sunt pregătiți pentru un oraș mai bun, mai curat, mai civilizat, prin urmare.
Oare chiar nu suntem pregătiți? Cine ne-a intrebat, de câte ori și pe ce teme și noi, bucureștenii ce am răspuns? Nu știm, nu avem referințe, doar știm noi că nu suntem pregătiți…
Dacă ne uităm la date deschise despre factorii de mediu, situația e la fel de sumbră: poate că date mai avem despre calitatea aerului, dar autoritățile aleg să tacă, să nu le comunice ca nu cumva să creeze panică, pentru că, sigur, „nu suntem pregătiți” să auzim adevărul.
Deși organizațiile și cetățenii avertizează periodic și comunică pe tema surselor de poluare din oraș, autoritățile tac.
În momentul acesta, nu există comunicări periodice, analize ale monitorizărilor sau alerte de poluare din partea autorităților statului: amintesc că Ministerul Mediului gestionează calitateaer.ro – aplicație și site ale Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, iar PMB are infoaer.ro – o platformă de 44 de senzori la școli și spitale din București.
Niciuna dintre cele două instituții nu comunică situația din București, constant, cetățenilor.
Aceasta încremenire în impresia ca oamenii nu pot și nu vor să schimbe ceva dăuneaza grav administrării orașului, ne pune piedici serioase în luarea unor decizii și măsuri care să protejeze cetățenii, să ducă la o calitate mai bună a vieții.
Nu avem Plan Integrat de Gestionare a Calității aerului. Nu avem Zone cu niveluri scăzute de emisii. Nu avem mecanisme de decongestionare trafic, în curțile școlilor și gradinițelor – mai degrabă se trasează parcări decât se plantează copaci. Nu ne uitam nicicum la eficiența energetică a clădirilor. Nu pietonalizăm strazi. Nu eliberăm trotuare de mașini. Nu avem infrastructură velo.
Singurii pași notabili făcuți sunt taxarea parcărilor și modernizarea parțială a transportului în comun și benzi unice de autobuze, dar nici pentru astea nu avem o analiză de impact asupra poluării.
Dacă e sa ne uităm la ce s-a întamplat în Paris, putem spune că prima condiție pentru schimbare este CURAJUL: curajul administrațiilor publice de a gândi pentru oameni, pentru copii și pentru viitor.
Iar a doua condiție este comunicarea deschisă a datelor, oricat de sumbre ar fi ele, pentru că numai așa învățăm noi, cetațenii, asa înțelegem realitatea înconjurătoare și așa ne schimbăm.
Prin urmare: CURAJ și ONESTITATE – asta mi-aș dori de la administrația unui oraș imens și prăfuit ca Bucurestiul.
Raportul privind Calitatea Aerului în 2024, în București
Concluziile Raportului Ecopolis, care analizează datele din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității aerului, dar și din senzorii independenți ai rețelei Aerlive și senzorii Primăriei București, arată că situația este asemănătoare cu anii trecuți. Iată câteva concluzii:
- în București, în 2024, nivelurile de pulberi în suspensie PM2.5 au depășit, frecvent, limitele legale la mai multe stații de monitorizare, în special în timpul sezonului rece, când poluarea a crescut cu până la 200%.
- pulberile de PM10 prezintă depășiri în zone intens circulate, cum ar fi Mihai Bravu-Dristor și Giulești Sârbi;
- poluarea cu PM2,5 și PM10 depășește pragurile impuse de legea 104/2011 și de directiva europeană aferentă, ceea ce va atrage o nouă procedură de infringement pentru România;
- deși nu există depășiri sistematice ale limitelor legale, există perioade și zone unde nivelurile de NO2 sunt apropiate de pragul maxim admis.
Raportul integral poate fi consultat aici: https://www.ecopolis.org.ro/wp-content/uploads/2025/03/Raport-Calitatea-Aerului-2024-1.pdf
Cetățeni pentru aer curat!
Tot în anul 2024, cetățenii din două comunități bucureștene au fost implicați activ în campanii de monitorizare, evidențiind probleme legate de poluarea interioară în școli, impactul încălzirii rezidențiale și poluarea pe traseele școlare ale copiilor.
Asta s-a întâmplat în cadrul proiectului Cetățeni pentru aer curat, derulat de Ecopolis și Părinți de Cireșari în zonele Giulesti Sârbi și Domenii Grivița. Acestea sunt principalele lor descoperiri:
- Datele obținute confirmă o legătură clară între creșterea poluării și temperaturile scăzute, traficul intens și insuficiența ventilației în sălile de clasă.
- Elevii din școli sunt expuși la niveluri ridicate de dioxid de carbon- CO2, depășind frecvent pragul de 1000 ppm și ajungând chiar la 3500 ppm, ceea ce afectează concentrarea și sănătatea generală.
- În zilele cu trafic intens, nivelurile de PM10 și PM2.5 depășesc frecvent limitele pe traseele elevilor către școală, inclusiv în transportul în comun, expunându-i la riscuri respiratorii.
- Studiul de trafic din zona Grivitei Domenii a arătat că traficul intens, lipsa trecerilor de pietoni bine amplasate și viteza excesivă contribuie la poluarea aerului și reduc siguranța pietonilor.
Iată că noi, la Ecopolis și Părinți de Ciresari reușim prin acest demers, Cetățeni pentru aer curat, să aratăm o mostră de onestitate, dar și de implicare a cetățenilor în demersurile pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu din oraș.
Instrumentele pe care le-am creat pentru implicarea cetățenilor pot fi consultate aici: https://www.ecopolis.org.ro/cetateni-pentru-aer-curat/
În activitățile publice pe care le-am derulat prin proiect s-au implicat sau participat peste 1,200 de oameni, alte 7 organizații, experți, medici, autorități și chiar politicieni, care au participat la discuții cu cetățenii. Lucrurile se pot extinde de aici și, poate, prin acest exemplu, să dam CURAJ autorităților, pentru decizii și măsuri care să construiască un oraș mai bun.
