Impactul schimbărilor climatice și pierderii biodiversității asupra economiei globale devine tot mai evident, având în vedere că aproape jumătate din PIB-ul global depinde direct de ecosisteme sănătoase. Degradarea acestora ar putea destabiliza economiile și comunitățile. Reglementările stricte și schimbările comportamentale ale consumatorilor creează atât provocări, cât și oportunități pentru afaceri.
Schimbările climatice și pierderea biodiversității devin tot mai vizibile, iar riscurile legate de dependența afacerilor de capitalul natural reprezintă o amenințare directă atât pentru stabilitatea economică, cât și pentru sănătatea ecosistemelor globale.
Aproape jumătate din PIB-ul global, estimat la aproximativ 95 de trilioane de dolari, este direct influențat de resursele naturale și serviciile ecosistemice, cum ar fi apă curată, soluri fertile și polenizare.
Această interdependență între economie și natură implică riscuri financiare semnificative pentru sectoarele economice care depind de resursele naturale, dar și oportunități pentru acelea care aleg să adopte modele sustenabile.
Dependența de natură: O bază fragilă pentru economie
Potrivit unui raport al Natural Capital Finance Alliance, industriile care depind direct de natură generează aproximativ 52% din PIB-ul global.
Aceste industrii includ construcțiile, agricultura și industria alimentară, care sunt toate esențiale pentru economiile naționale și mondiale.
Industriile cu dependență mare de natură precum construcțiile, agricultura și alimentația reprezintă 15% din PIB-ul global, aproximativ 13 trilioane de dolari.
Industriile cu dependență moderată de natură, care includ, de asemenea, sectorul energetic și transporturile, generează 37% din PIB-ul global, aproximativ 31 trilioane de dolari.
Sectorul construcțiilor, agricultura și cel al alimentelor și băuturilor au o legătură directă cu resursele naturale – soluri, apă, păduri și specii, iar degradarea acestora ar putea duce la colapsul economic al regiunilor care depind de ele.
De asemenea, pierderea biodiversității și a serviciilor ecosistemice, cum ar fi polenizarea și protecția împotriva eroziunii solului, poate afecta grav aceste industrii.
Impactul riscurilor legale și regulatorii
Pe lângă riscurile directe ale pierderii resurselor naturale, companiile trebuie să țină cont și de riscurile reglementărilor din ce în ce mai stricte privind protecția mediului.
Aceste reglementări pot include moratorii, interdicții, taxe și sancțiuni care pot duce la pierderi economice semnificative, precum și riscuri legale în cazul în care afacerea nu respectă noile norme.
În acest context, legislațiile din întreaga lume devin mai ferme, iar autoritățile iau măsuri pentru a proteja capitalul natural.
Un exemplu concret este moratoriul introdus în 2018 de către președintele Indoneziei, care interzicea curățarea pădurilor primare și a turbăriilor pentru activitățile agricole, inclusiv plantațiile de ulei de palmier.
În 2019, acest moratoriu a devenit permanent, iar impactul asupra economiei indoneziene a fost semnificativ.
Se estimează că, până în 2030, această măsură va reduce PIB-ul regiunii Sumatra cu aproximativ 2% față de previziunile anterioare.
Acesta este un exemplu despre cum reglementările stricte pot afecta negativ sectoarele economice care depind de resursele naturale, dar și de cum aceste măsuri sunt necesare pentru protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice.
„Legislația privind protecția naturii poate părea un obstacol pentru multe afaceri, dar în realitate, aceasta constituie o oportunitate de a încuraja inovarea și de a investi în soluții mai sustenabile, care să protejeze atât mediul, cât și afacerea pe termen lung”, potrivit World Economic Forum.
Schimbările în preferințele consumatorilor și impactul asupra piețelor
Publicul, în special generațiile tinere, joacă un rol crucial în schimbarea peisajului economic prin adoptarea unui comportament de consum mai responsabil.
Conștientizarea crescută a impactului negativ al anumitor industrii asupra mediului a determinat o schimbare semnificativă în preferințele consumatorilor, ceea ce a forțat multe companii să adopte practici mai sustenabile.
Industria modei, de exemplu, se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea consumatorilor, care sunt mai interesați de produsele ecologice și sustenabile.
În acest context, mai mult de 50 de companii și 250 de branduri au semnat Pactul de Modă, o inițiativă globală prin care industria modei se angajează să lupte împotriva încălzirii globale și să restabilească biodiversitatea.
Aceste acțiuni demonstrează că afacerile care se adaptează la schimbările cerințelor consumatorilor pot beneficia de o poziție avantajoasă pe piață.
Cu toate acestea, în decembrie 2024, s-a raportat că mai mult de un sfert dintre membrii Pactului nu au stabilit ținte climatice de bază.
La fel, în industria alimentară, cererea pentru alternative la carne, precum proteinele sintetice și peștele alternativ, a crescut semnificativ.
În Statele Unite, consumul de carne de vită a scăzut cu 19% între 2005 și 2014, iar prognozele arată o scădere de până la 70% a cererii pentru carne de vită până în 2030 și o scădere de 80-90% până în 2035.
Aceste schimbări de comportament ale consumatorilor vor forța industria să se adapteze, iar companiile care nu se aliniază cu aceste preferințe vor risca pierderi semnificative.
„În fața schimbării rapide a preferințelor consumatorilor, companiile care nu se adaptează riscă nu doar să piardă o mare parte din clienți, dar și să-și piardă relevanța pe piață. Companiile care investesc în inovare și în soluții ecologice vor câștiga nu doar clienți fideli, ci și un avantaj competitiv pe termen lung”, se arată într-o analiză Business for Nature.
Impactul asupra dezvoltării economice și sărăciei rurale
Un alt aspect esențial al pierderii capitalului natural este impactul direct asupra comunităților rurale, care depind într-o mare măsură de resursele naturale pentru supraviețuire.
În India, de exemplu, ecosistemele forestiere contribuie cu doar 7% la PIB-ul național, dar ele sunt responsabile pentru 57% din veniturile comunităților rurale.
Pierderea acestor resurse ar avea un impact devastator asupra acestor comunități, în special în rândul celor mai sărace.
Pierderile de biodiversitate și de servicii ecosistemice, cum ar fi apă curată și polenizare, afectează în mod disproporționat regiunile sărace, care nu au alternative pentru a compensa aceste pierderi.
Așa cum se arată într-un raport al Băncii Mondiale, „pierderea capitalului natural are un efect profund asupra celor mai vulnerabile comunități din lume, exacerbând sărăcia și inegalitățile economice.”
Cei cinci factori direcți ai pierderii naturii care s-au accelerat din 1970
În ultimele decenii, activitățile economice ale omului au avut un impact devastator asupra mediului, iar cinci factori principali contribuie în mod semnificativ la pierderea biodiversității și la degradarea ecosistemelor.
Acești factori sunt legați de schimbările de utilizare a terenurilor și a mării, schimbările climatice, utilizarea și exploatarea resurselor naturale, poluarea și speciile invazive.
1. Schimbările în utilizarea terenurilor și a mării
În prezent, jumătate din terenurile locuibile ale lumii sunt folosite pentru agricultură și creșterea animalelor.
Anual, dispar mai mult de 3 milioane de hectare de pădure tropicală primară, unele dintre cele mai biodiversificate ecosisteme ale planetei.
De asemenea, în ultimele 50 de ani, numărul zonelor moarte, adică acele regiuni marine în care nivelurile de oxigen sunt prea scăzute pentru a susține viața marină, a crescut de patru ori.
În prezent, există peste 400 de astfel de zone moarte, acoperind o suprafață mai mare decât a Regatului Unit.
2. Schimbările climatice
Schimbările climatice au exacerbat gravitatea fenomenelor naturale, inclusiv incendiile forestiere.
În regiunile boreale, incendiile sunt acum mai frecvente și mai devastatoare decât oricând în ultimele 10.000 de ani.
Modelele climatice prevăd că aceste condiții vor deveni și mai severe în viitor.
În plus, recifele de corali, deja amenințate, sunt prognozate să scadă cu 70% până la 90% la o creștere a temperaturii de 1,5 grade Celsius, cu pierderi de peste 99% la o creștere de 2 grade Celsius.
3. Utilizarea și exploatarea resurselor naturale
Pescuitul a ajuns la niveluri nesustenabile, 93% din stocurile de pește fiind exploatate la sau peste limitele de sustenabilitate.
De asemenea, de la 1970, extracția anuală de resurse naturale, inclusiv combustibili fosili și biomasa, a crescut de 3,4 ori.
Aceste activități pun o presiune imensă asupra ecosistemelor și reduc capacitatea acestora de a susține viața.
4. Poluarea
Poluarea cauzată de substanțele chimice este o altă problemă majoră.
În fiecare an, aproximativ 115 milioane de tone de îngrășăminte pe bază de azot sunt aplicate pe terenurile agricole.
Aproape o cincime din aceste substanțe se acumulează în soluri și biomasa, iar 35% ajung în oceane, contribuind la poluarea apei și afectând biodiversitatea marină.
5. Specii invazive
Speciile invazive reprezintă o amenințare gravă pentru ecosistemele locale.
Acestea au fost responsabile pentru o creștere de 70% a numărului de specii non-native, care au impacturi negative asupra diversității biologice și funcționării ecosistemelor naturale.
Acțiuni sectoriale pentru un viitor favorabil al naturii
În decembrie 2022, guvernele au adoptat Cadrul Global pentru Biodiversitate (GBF) cu scopul de a opri și inversa pierderea naturii până în 2030.
Cadrul recunoaște în mod clar rolul esențial al afacerilor și instituțiilor financiare în atingerea tuturor obiectivelor stabilite.
Acum, este necesar să se accelereze acțiunile din sectorul privat pentru a sprijini implementarea acestui cadru.
Pentru ca afacerile să contribuie într-un mod credibil la un viitor pozitiv pentru natură, este esențial să adopte o abordare specifică fiecărui sector, recunoscând modalitățile unice în care diferitele sectoare interacționează cu natura și depind de aceasta.
Business for Nature, Forumul Economic Mondial și Consiliul de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă al Lumii au dezvoltat noi ghiduri pentru 14 sectoare economice.
Aceste acțiuni sectoriale sunt construite pe baza acțiunilor generale pe care toate afacerile trebuie să le întreprindă pentru a ajuta credibil la oprirea și inversarea pierderii naturii și pentru a contribui la o economie echitabilă și pozitivă pentru natură.
Toate afacerile trebuie să evalueze, să se angajeze, să transforme și să divulge (ACT-D – acțiuni generale ale afacerilor în domeniul naturii).
Acestea trebuie să recunoască valoarea naturii pentru afacerea lor:
- să evalueze și să măsoare impactul și dependențele lor față de natură;
- să stabilească obiective transparente, limitate în timp și bazate pe știință;
- să ia măsuri pentru a aborda impacturile și dependențele cheie;
- să divulge public performanțele și alte informații relevante legate de natură.
Impactul și dependențele caracteristice fiecărui sector ghidează acțiunile prioritare pe care companiile trebuie să le implementeze pentru a-și transforma afacerea și a atinge obiectivele stabilite într-o strategie credibilă pentru natură.
„Este acum momentul pentru natură” este o campanie globală ce își propune să mobilizeze toate afacerile pentru a acționa în favoarea naturii și pentru a contribui la un viitor pozitiv pentru natură până în 2030.
Prin intermediul unui nou „Manual al strategiei pentru natură”, campania va încuraja afacerile și instituțiile financiare să dezvolte și să publice o strategie pentru natură, permițându-le astfel să aducă o contribuție semnificativă la obiectivul global de a opri și inversa pierderea naturii până în 2030.
În fața acestor riscuri, afacerile trebuie să reevalueze modul în care își gestionează relațiile cu natura și cum pot adopta modele de afaceri sustenabile care să asigure protecția resurselor naturale și să minimizeze riscurile economice pe termen lung.
Reglementările mai stricte, presiunile investitorilor și schimbările de comportament ale consumatorilor vor modela un viitor în care protejarea naturii și a ecosistemelor va fi esențială pentru supraviețuirea și prosperitatea afacerilor.
„Protejarea capitalului natural nu este doar o responsabilitate morală, ci și o necesitate economică. Companiile care înțeleg acest lucru și acționează în consecință vor fi cele care vor prospera în viitor”, Profesorul Sir Partha Dasgupta, expert în domeniul mediului și al valorii capitalului natural.
Sursă date: Business for Nature, World Economic Forum.
CITIŢI ŞI:
Conferință Green Report | Perspective SMID: public vs. privat
