Mașinile poluează și sunt implicate în multe accidente. Așa că atunci când decid dacă să investească în drumuri pentru mașini sau piste pentru biciclete, autoritățile din Copenhaga iau în calcul toate costurile sociale implicate, iar bicicletele câștigă. Copenhaga e cunoscut ca paradis ciclist, un loc în care bicicleta e tratată în mod egal cu mașina, dacă nu chiar preferențial. Există motive culturale cu rădăcini adânci, dar situația e influențată, de asemenea, de factori structurali, cum ar fi modul în care orașul își justifică investițiile în ciclism, în raport cu alte tipuri de transport.
Într-o nouă lucrare, Stefan Gössling de la Universitatea din Lund și Andy Choi de la Universitatea din Queensland aruncă o privire asupra felului în care Copenhaga abordează problema transportului și arată modul în care orașul a construit atât de multă infrastructură dedicată ciclismului, care cuprinde kilometri de piste pentru biciclete separate și neîntrerupte, tuneluri, poduri și chiar lumini de trafic dedicate, informează Fastcoexist.com.
Atunci când orașul ia vreo decizie asupra unui proiect de ciclism, compară costul acestuia cu cel al unui drum pentru mașini, incluzând nu doar costul propriu-zis, ci și lucruri precum costul accidentelor rutiere pentru societate, impactul poluării autoturismelor asupra sănătății și costul carbonului emis în atmosferă. După ce iau în calcul toți acești factori, comparația arată uimitor. Un kilometru parcurs cu mașina costă societatea aproximativ 17 cenți, în timp ce la fiecare kilometru străbătut de o bicicletă, societatea câștigă 18 cenți, arată lucrarea.
„Am descoperit că societatea, de fapt, beneficiază de un profit de pe urma celor care merg cu bicicleta. E mai bine pentru societate ca oamenii să circule cu bicicleta din mai multe puncte de vedere, de la resurse până la sănătate”, a spus Gössling.
Pe lângă costurile și beneficiile pentru societate, mai sunt și cele personale, precum timpul pierdut sau câștigat când circuli cu mașina sau cu bicicleta și impactul zgomotului și poluării aerului asupra calității vieții. Când sunt luate în calcul și acestea, analiza arată că mașinile costă 57 de cenți per kilometru, iar bicicletele, 9 cenți per kilometru.
Gössling spune că această abordare scoate la lumină avantajele complete ale ciclismului și valoarea unei infrastructuri bune în încurajarea ciclismului în rândul diverselor grupuri sociale.
„Dacă vrem ca oamenii să circule cu bicicleta trebuie să ne schimbăm abordarea privind infrastructura urbană. Oamenii vor merge în număr mare cu bicicleta numai atunci când se vor simți în siguranță din punct de vedere fizic și când vor putea circula rapid, ceea ce înseamnă că au nevoie să fie delimitați fizic de autoturisme”, a mai spus Gössling.
Sursă foto: Flickr.com
Mai citește și:
VIDEO GeoOrbital a reinventat roata de la bicicletă
Mersul pe bicicletă este mai rapid decât mersul cu mașina
