Producţia culturilor pe terenuri uscate precum grâul, porumbul sau sfecla roşie, dar și creșterea animalelor, s-ar putea reduce la jumătate în regiunile sudice și mediteraneene ale Europei în 2050 din cauza schimbărilor climatice, a avertizat Agenţia Europeană de Mediu (AEM).
Studiul spune că adaptarea la schimbările climatice trebuie să fie o prioritate maximă pentru sectorul agricol al Uniunii Europene, dacă dorim să îmbunătățim rezistența la evenimente extreme, precum secetele, valurile de căldură și inundațiile.
„Noi recoduri sunt stabilite în întreaga lume din cauza schimbărilor climatice, iar efectele adverse ale acestei schimbări afectează deja producția agricolă în Europa, în special în sud. În ciuda unor progrese, trebuie să se facă mult mai multe pentru adaptarea sectorului în sine, în special la nivel de fermă, iar politicile viitoare ale UE trebuie să fie concepute într-un mod care să faciliteze și să accelereze tranziția la noi tipuri de culturi „, spune într-un comunicat de presă Hans Bruyninckx, director executiv al AEM, organism comunitar cu sediul la Copenhaga. .
Într-un raport care a avut ca referinţă proiecţiile emisiilor ridicate de gaze cu efect de seră, agenţia europeană avertizează că veniturile agricole în 2050 vor înregistra ”o reducere substanţială”, care se va traduce printr-o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 1% în medie, dar cu variaţii semnificative la nivel regional pe continentul european.
Într-un scenariu similar, se estimează că valoarea terenurilor agricole vor scădea în unele părți din sudul Europei cu peste 80% până în 2100, ceea ce ar putea duce la abandonarea terenurilor.
Totuşi, schimbările climatice ar putea avea efecte pozitive prin aceea că sezonul agricol s-ar putea prelungi, îndeosebi în nordul Europei, însă reversul medaliei este că se vor intensifica fenomenele meteo extreme, care se vor traduce prin recolte mai slabe şi o creştere a costurilor de producţie.
Totodată, AEM subliniază că, deşi nu există o ameninţare alimentară în Uniunea Europeană, creşterea cererii de alimente la nivel mondial ar putea pune presiune asupra preţurilor în următoarele decenii.
Majoritatea ţărilor din UE au strategii de adaptare, însă doar câteva includ măsuri specifice pentru sectorul agricol, cu toate că acesta ar trebui să aibă prioritate.
Agricultura generează circa 10% din emisiile de gaze cu efect de seră în UE, iar suprafeţele cultivate reprezintă 40% din întregul teritoriu. În sectoarele agricol şi alimentar lucrează peste 44 de milioane de europeni.
”Şi comportamentul consumatorilor trebuie să se schimbe. Modificări în dietă, reducerea consumului de carne şi scăderea risipei de alimente vor contribui la diminuarea suplimentară (a emisiilor de gaze cu efect de seră)”, se menţionează în raport.
