Constructia Canalului Dunare – Bucuresti ar putea reincepe la sfarsitului anului 2009, dupa ce lucrarile au fost sistate in 1989, in prezent derulandu-se procedurile de preluare a administrarii cursurilor raurilor Arges si Dambovita de catre Compania Nationala Administratia Canalelor Navigabile (CNACN), de la Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.
Canalul va avea o lungime de 103 kilometri, din care 71 pe raul Arges si 32 pe raul Dambovita, traficul anual de marfuri fiind estimat la 20 milioane de tone.
Directorul CNACN, Ovidiu Cupsa, a mentionat, luni, intr-o conferinta de presa, ca preluarea trebuie facuta in cel mult 90 de zile de la recenta adoptare a Hotararii de Guvern privind relansarea lucrarilor la Canalului Dunare – Bucuresti si trecerea obiectivului in administrarea CNACN.
Pana la sfarsitul anului 2009, este estimata finalizarea studiului de fezabilitate si proiectarea lucrarii, cu fonduri guvernamentale, urmand ca, in 4-5 ani, investitia care se ridica la aproape 500 milioane de euro sa fie finalizata.
Amortizarea investitiei este preconizata a se realiza in circa 14 ani. Suma respectiva nu include banii necesari pentru construirea a doua porturi in localitatile din estul si sudul capitalei, Glina si respectiv, 1 Decembrie.
Potrivit lui Ovidiu Cupsa, "in sudul si estul Bucurestiului este deja o efervescenta a cresterii pretului terenurilor, ca urmare a construirii noului canal".
Referitor la sursele de finantare, reprezentantul CNACN a declarat ca acestea vor proveni din concesionarea lucrarilor si exploatarea ulterioara a canalelor, suplimentarea fondurilor facandu-se cu cele provenite de la Uniunea Europeana (UE).
"Canalul Dunare – Bucuresti va face parte dintr-un coridor Pan-European si ne inscriem in prioritatea unu de dezvoltare, deci practic suntem eligibili pentru fonduri europene", a precizat Ovidiu Cupsa.
Potrivit acestuia, utilitatea canalului este ’’extrem de importanta’’ atat pentru legarea Dunarii de Bucuresti, cat si pentru introducerea capitalei in Coridorul 7 Pan-European, ce face legatura intre Marea Nordului si Marea Neagra. Astfel, municipiul Bucuresti va deveni a cincea capitala de pe Dunare si port la doua mari.
Ovidiu Cupsa a spus ca in 1989, cand lucrarile la Canalul Dunare – Bucuresti au fost sistate, lucrarile fusesera realizate in proportie de 70 la suta, iar pana in prezent, 15-20 la suta din ele s-au degradat.
In perioada urmatoare, CNACN va suplimenta cu aproximativ 20 de posturi organigrama companiei, prin infiintarea noii Directii Canal Dunare – Bucuresti.
Odata cu demararea lucrarilor de constructie, se vor crea cateva mii de noi locuri de munca.
"Sigur se va lucra pe salarii foarte bune, fiind vorba de firme internationale care vor concesiona lucrarile, si sper ca romanii constructori care sunt plecati acum in strainatate sa se intoarca pentru a munci in tara", a declarat directorul CNACN.
Prefectul judetului Constanta, Danut Culetu, a declarat ca finalizarea construirii canalului ca oferi in mod cert extraordinare oportunitati de dezvoltare, iar bucurestenii vor putea ajunge cu iahturile pe litoral.
