Text de Alex Bara
Citind aceasta cronica de bebe, veti sesiza ca parghiile societatii urbane si imbacsirii politice actuale sunt abil impamantenite pentru neatingerea bucuriei si a fericirii care ne sunt harazite la nastere. Adica bucuria intr-un mediu natural, mult superior sistemului civilizatiei umane.
Povestea venirii mele pe lume e lunga de 9 luni, iar impactul prezentei mele pe aici s-a facut resimtit inca din prima zi, cand tati a gonit cu masina de cateva ori la spital dupa alarme false de nastere. El zice ca „a reusit“ sa emita pentru mine in acea zi 3,724 Kg CO2. Vazand ca nu am incotro, eu mi-am continuat treaba temerar, folosind, nu neaparat in ordine, urmatoarele elemente de confort ale lumii „civilizate“ in care am venit:
- Scutece de unica folosinta 7,5/zi;
- Servetele umede 15/zi;
- 25-30 l apa pentru baita la doua zile; 6 l apa/saptamana pentru sterilizrea diverselor obiecte de bebe;
- O masina de spalat pe zi doar pentru hainutele mele echivalent a 43-45 l apa uzata;
- Curatenie la 2-3 zile cu aspiratorul avand puterea maxima a motorului de 1.400 W;
- La deseurile solide ale casei adaug 4 kg/saptamana.
Nu in ultimul rand, tati ma „plimba“ cu masina pana la parc si este imbufnat ca nu putem ajunge acolo doar cu caruciorul. E o distanta mica, insa am invatat repede ca, in Bucuresti, conditia pietonului cu 0 emisii CO2 este decazuta si, astfel, mai reusim sa emitem inca 0,5 Kg CO2/plimbarica. Mai sunt si alte vizite la farmacie, doctor etc. pe care nu le-am mai numarat.
Mami si tati sunt intre ciocan si nicovala incercand sa menajeze mediul si ingrijinduma pe mine ca, deh, sunt un scump. Pe mai departe ii las pe ei sa povesteasca.
Scutecul de toate zilele
Dupa o statistica mai veche, unii spun ca scutecele de unica folosinta in UE au reprezentat 3% in 1992/1993 37 si 1,5% in 1996 din cantitate de deseuri municipale. Prin comparatie, deseurile alimentare si de gradina au reprezentat 38%, iar 25%.
In medie, un scutec cantareste 45-50 g si este facut din celuloza (puf 43%), polypropilena (circa 10%), polietilena (circa 13%), polimer super absorbant (30%) si cantitati infime de elastic si materiale adezive.
Scutecele de unica folosinta sunt, in mod cert, rezultatul stilului de viata si sunt preferate pentru comoditate, termoregulare, control infectios si pret.
Cea mai buna metoda de tratare este compostarea si biogazificarea. Practicate in Romania sunt insa groapa de gunoi si incinerarea. Varianta reciclarii este tehnic fezabila, insa implica preturi ridicate de colectare separata, deci e nefezabila economic.
Ori de cate ori se alege un gen de scutec are loc un negot in contrapartida cu iz de compromis. Din punctul de vedere al ciclul de viata, toate optiunile de scutece au un impact de mediu, consuma ceva energie, apa si materie prima. Si ramane de testat in episodul urmator superioritatea scutecelor biodegradabile.
Haine spalate – remediu la consum
Folosirea unei masini de spalat clasa energetica A, consum energetic ~1 KW/h, capacitate 5 kg, consum apa 43-45 l si in general programul cel mai economic ca timp. Detergentii folositi au din nou raportul cantitate/ calitate/pret ca si criteriu principal.
Baita – remediu la consum
Refolosirea apei uzate pentru WC sau, daca produsele cosmetice pentru bebe utilizate sunt bio – pentru udarea plantelor din gradina.
Ambalaje – remediu prin recilare
Cutii si cutiute din plastic si hartie apar insotind cadourile si alte lucrusoare cu ciclu de viata redus. Daca sunt sortate si depozitate corect, amprenta ecologica a bebelusului se reduce, insachiar si un cadou inocent in sine nu poate avea o amprenta ecologica nula.
Ceva imi spune ca aceasta cronica va continua… UAAAA!
