Prima putere agricola a UE, Franta a decis sa supende temporar cultivarea singurului organism modificat genetic existent pe teritoriul sau porumbul MON 810, cultivat de compania americana Monsanto, deschizand calea spre o interzicere totala a acestor culturi.
Presedintele francez Nicolas Sarkozy a luat aceasta decizie, salutata de opozitia socialista si ecologista, precum si de liderul confederatiei micilor agricultori Jose Bove, in ciuda opozitiei principalului sindicat agricol din Hexagon si a unor parlamentari ai propriului partid UMP. Sarkozy, care a vorbit la congresul UMP despre plasarea, in acest fel a Frantei „in avangarda dezbaterilor despre protectia mediului”, a luat aceasta decizie vineri, in urma unui raport al Inaltei Comisii de control a Organismelor Modificate Genetic (OMG), formata din cercetatori, reprezentanti ai cultivatorilor si producatorilor de seminte, raport care vorbeste despre „elemente stiintifice noi” care dovedesc faptul ca raspandirea in natura a polenului de porumb are loc nu pana la cateva zeci sau sute de metri cum se credea, ci pana la zeci sau chiar sute de kilometri, ceea ce mareste considerabil riscul de contaminare a culturilor naturale.
Franta are o suprafata de circa 22.000 de hectare cultivate cu porumb MON-810, impartita intre 2.000 de fermieri, suprafata ce reprezinta 0,75 la suta din totalul de 2,8 milioane de hectare cultivate cu porumb.
„Avem dubii serioase” declarase, joi, presedintele Inaltei Autoritati Provizorii, senatorul de Manche, Jean-Francois Le Grand, in momentul inmanarii raportului catre ministrul Ecologiei Jean-Louis Borloo, si el considerat un apropiat al presedintelui. Sarkozy si-a tinut, astfel, promisiunea de activa clauza „in maximum 24-48 de ore” de la recomandarea in acest sens a Comisiei.
De clauza de salvgardare au uzat, pana in prezent sase state, semnificativ fiind faptul ca printre acestea se numara si partenerul de tandem al Frantei, Germania, alaturi de Austria, Ungaria si Grecia. Acest lucru indica si mai mult ce directie va urma agricultura europeana in privinta OMG-urilor, respectiv faptul ca se va merge, probabil spre o interzicere totala a acestora.
Inalta autoritate de control a OMG este „provizorie” pentru ca in legislativul francez exista un proiect de lege asupra OMG-urilor, care trebuia votat la 8 februarie in procedura de urgenta in ambele camere si va reglementa, printre altele, si statutul organismului de control, care isi va intra in acest mod in deplinatatea atributiunilor. Borloo a anuntat, insa ca votul va fi amanat, „pentru a permite o dezbatere serena asupra unui subiect foarte important”. Organismul de control francez a mentionat in raport, faptul ca „exista un numar de noi certitudini stiintifice cu impact negativ mai ales asupra florei si faunei”, pe langa distanta de raspandire, precum „rezistenta pe care o dezvolta insectele” sau faptul ca toxinele se transmit la rame si microorganisme, de toxinele secretate de MON-810.
Cea mai rapida raspandire a unei tehnologii agricole
Suprafetele cultivate cu OMG au depasit pentru prima data pragul de 100 de milioane de hectare in intreaga lume in 2006, conform cifrelor ( International service for the aquisition of agri-biotech aplications) Isaa, organism american sustinator al OMG-urilor, singurul care publica astfel de statistici la nivel mondial.
Nivelul de 102 milioane de hectare din 2006 reprezinta o crestere de 13 la suta fata de anul precedent si o majorare de 60 de ori a suprafetelor cultivate cu OMG-uri intre 1996 si 2006, respectiv cel mai inalt ritm de crestere a unei tehnologii agricole inregistrat vreodata in istorie.
Numarul de agricultori care utilizeaza OMG-uri a depasit 10 milioane in 2006, mai arata aceeasi statistica.
Pe tari, lider incontestabil raman SUA, cu 54,6 de milioane de hectare cultivate cu porumb, bumbac, soia si rapita modificate genetic, urmate de Argentina, Brazilia (11,5 milioane ha), Canada si India, care a reusit pentru prima data sa depaseasca China la productia de bumbac, prin cultivarea a 3,8 milioane de hectare cu bumbac modificat genetic.
In cadrul UE, sase state membre au uzat de permisiunea CE de a cultiva porumb modificat genetic: Germania, Spania, Franta, Portugalia Republica Ceha si Slovacia. Lider detasat aici este Spania, cu o suprafata de circa 60.000 de hectare cultivate.
MON 810, oficial interzis in Romania
In Romania, dezbaterea principala este asupra existentei sau nu a porumbului, soia si altor specii modificate genetic, despre care filiala romaneasca a organizatiei ecologiste internationale Greenpeace sustine ca ar fi cultivate si comercializate clandestin, tara noastra nefiind pe lista celor sase cultivatori oficiali.
Greenpeace sustine ca, in ultimii trei ani Guvernul Romaniei a esuat in incercarea de a asigura controlul cultivarii si identificarea traseului plantelor de soia modificata genetic (MG), produsa de compania Monsanto, din camp si pana pe rafturile magazinelor alimentare.
Ecologistii sustin ca, in ciuda interzicerii cultivarii si comercializarii produselor ce provin de la organisme modificate genetic (OMG), in intreaga tara ar avea loc experimente cu cartof si prun MG, si ar exista culturi masive de soia MG.
Tot in clandestinitate ar functiona o piata neagra de seminte de OMG, tabloul sumbru fiind intregit de contaminarea din fabricile de procesare si scaparea totala de sub control, in acest fel, a soia MG.
Aceste fenomene se adauga celor 142 cazuri de contaminare din lume in perioada 1996-2006. Planurile Ministerului Agriculturii pentru anul 2006 au fost de descurajare a cultivarii soiei MG, dar suprafata cultivata in 2006 a fost de 130.000 ha, ceea ce reprezinta aproape o dublare fata de anul 2005 cand au fost cultivate 85.000 ha, mai sustine Greenpeace Romania.
Cultivarea porumbului MG – un risc major pentru Romania
Singurul produs MG care ar fi putut fi cultivat legal in acest an era porumbul MON 810 de la compania americana Monsanto, care produce o toxina ce combate viermele sfredelitor al porumbului (Ostrinia nubilalis). Totusi, cultivarea MON 810 in Romania este ilegala. In adresa Ministerului Mediului Nr.122411/ 41635 catre Greenpeace din 16.05.2007 se mentioneaza ca: „In conformitate cu Legea 214/2002, orice cultivare de plante superioare modificate genetic se poate realiza numai in baza unei notificari. Pana in prezent, la sediul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nu a fost depusa nicio notificare privind cultivarea pentru comercializare a porumbului MON 810”.
Greenpeace afirma ca Directiva Europeana 2001/18 a fost transpusa in legislatia din Romania si publicata in Monitorul Oficial abia la 28 iunie 2007, data la care MON 810 era deja cultivat ilegal pe 332,5 hectare din 6 judete si avea 150 cm inaltime. Ecologistii acuza guvernul ca ar fi acordat ilegal autorizatii individuale unor cultivatori din 6 judete tinand locatiile culturilor in secret, lucru negat insa de oficialii romani.
Contaminarea porumbului – sfarsitul agriculturii ecologice?
Spre deosebire de soia, riscul contaminarii in cazul porumbului este mult mai mare datorita polenizarii cu usurinta a culturilor invecinate de porumb. Pericolul este unul urias pentru ca Romania, cu circa trei milioane hectare cultivate cu porumb in fiecare an, este liderul Europei la aceasta cultura, fara OMG pana in 200. Porumbul MG MON8 10 constituie o imensa amenintare pentru patrimoniul genetic al soiurilor de porumb adaptate la conditiile de cultivare din Romania. Eliberarea in mediu a acestor noi varietati de OMG va face, practic, imposibila productia ecologica de porumb, deoarece fluxul de gene nu mai poate fi controlat in mod real, sustine Greenpeace Romania. In urma esecului de a controla soia transgenic a devenit evident ca singura solutie este refuzarea cultivarii de porumb MON 810 inainte de a contamina iremediabil productia de porumb.
Riscuri pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor
Dovezi publicate in literatura stiintifica recenta demonstreaza riscurile pentru mediu si sanatate, ale cultivarii si consumului porumbului MG Bt. Porumbul Bt (ca si MON 810) contine o gena, care produce o toxina bacteriana care ofera plantei protectie impotriva viermelui sfredelitor al porumbului in scopul cresterii randamentului la hectar. Dovezi recente oferite de Ministerul Sanatatii din Austria, descriu posibilitatea unor efecte „colaterale” cauzate de toxina Bt si asupra altor organisme nevizate (spre exemplu fluturii), precum si posibilitatea ca viermele sfredelitor sa capete rezistenta la aceasta toxina, ceea ce ar insemna ca eventualul castig economic este doar pe termen scurt, iar pe termen lung si culturile clasice ar putea fi puternic afectate. In plus, exista ingrijorari referitoare la lipsa de date in legatura cu efectele asupra buruienilor si ca este foarte probabil sa se ajunga la o suprautilizare de pesticide. Aceasta toxina este produsa in toate celulele plantelor, inclusiv in radacini si exista posibilitatea ca toxina Bt sa se acumuleze in concentratii mari in sol, afectand organismele de acolo.
Trebuie mentionat ca exista o controversa asupra sigurantei culturilor MG pentru oameni si animale. Efectele neasteptate a culturilor MG asupra oamenilor si animalelor nu pot fi excluse. Un studiu stiintific indepedent recent a relevat efecte negative asupra cobailor hraniti cu porumb MG. Autorii studiului avertizeaza ca neglijarea semnelor de toxicitate in ficatul si rinichii animalelor testate ar pune in pericol sanatatea oamenilor si animalelor.
Probleme economice pentru industria alimentara
Din cauza lipsei masurilor de control, care includ infrastructura pentru testarea, etichetarea, monitorizarea si trasabilitatea OMG, Romania se afla astazi in imposibilitatea de a respecta legislatia UE. Exporturile de produse agricole si de alimente ar putea fi interzise pe piata unica europeana, fie pentru ca nu indeplinesc standardele UE de etichetare, fie pentru ca nu indeplinesc cererile consumatorilor care resping in marea lor majoritate alimentele MG.
Sondaje recente, realizate de UE, arata ca 70% dintre europeni si 67% dintre romani resping alimentele MG. Majoritatea cetatenilor din Europa sunt de parere ca alimentele MG nu trebuie incurajate, deoarece reprezinta un risc pentru societate. In consecinta, majoritatea industriilor alimentare europene refuza folosirea organismelor MG in produsele lor si supermarket-urile nu vand alimente etichetate MG.
Aceasta situatie va face ca fermierii romani care cultiva plante MG si industria alimentara sa se loveasca de usi inchise pe piata europeana unica, deoarece consumatorilor li se incalca dreptul de a alege, mai avertizeaza Greenpeace.
Publicul nu este informat despre riscurile OMG sau prezenta lor in alimentele pe care le consuma. Regulamentele Uniunii Europene asupra etichetari si urmaririi traseelor organismelor MG (1829/2003 si 1830/2003), deja aplicabile si in Romania inca din 2006, nu sunt respectate.
Este necesar pentru publicul roman sa stie ca pe langa faptul ca riscurile porumbului MG pentru mediu si sanatate nu au fost evaluate in conditiile regiunilor biogeografice ale Romaniei, viermele sfredelitor al porumbului nici macar nu este un daunator semnificativ in unele zone ale tarii. In zonele in care acest daunator apare, se preteaza soiurile de porumb conventionale obtinute deja in institute de cercetare din Romania inca din anii 1990 special pentru a combate acest vierme, soiuri cu care se obtin recolte la hectar similare sau chiar superioare mediei europene si care trebuie inregistrare in catalogul soiurilor din UE.
Pentru mai multe informatii viziteaza Cronica Romana
