Cererea tot mai mare de ulei de palmier din Indonezia pentru alimente si biocombustibil a dat nastere la tot mai multe pericole care planeaza asupra mediului, pe masura ce padurile sunt taiate, terenurile acoperite de turba sunt descoperite si carbonul este eliberat in atmosfera, arata raportul "Cooking the Climate", publicat de Greenpeace. VEZI STUDIUL
Defrisarile masive pentru a face loc plantatiilor de palmier duc la pierderea copacilor care absorb dioxidul de carbon, iar drenarea si arderea pamanturilor acoperite de turba duc la eliberarea in atmosfera a unei cantitati foarte mari de gaze, sustin reprezentantii Greenpeace in raportul publicat astazi.
In plus, cererea mare de biocombustibili pe baza de uleiuri vegetale in loc de uleiuri minerale genereaza si mai multe gaze responsabile pentru incalzirea globala, se precizeaza in raport.
"Defrisarile tropicale sunt responsabile pentru 20% din emisiile globale", se arata in "Cooking the Climate". "Indonezia are cea mai mare rata de defrisare dintre tarile impadurite, pierzand 2% din padurile sale in fiecare an", se mai arata in raport.
"Indonezia detine, de asemenea, recordul pentru emisiile de gaze cu efect de sera provenite de la defrisari, ceea ce o plaseaza pe locul trei in lume – dupa SUA si China – in ce priveste emisiile provocate de mana omului", mai precizeaza raportul Greenpeace.
Se pare ca, pe langa cele 6 milioane de hectare de palmieri, guvernul are planuri pentru alte 4 milioane de hectare pana in 2015 destinate productiei de biocombustibil. Autoritatile locale planuiesc cultivarea altor 20 de milioane de hectare in plus.
1,8 milioane de tone de dioxid de carbon sunt eliberate in atmosfera in fiecare an din cauza degradarii si arderii terenurilor acoperite de turba din Indonezia. Cand aceste zone sunt drenate, ele incep sa emita gaze pe masura ce solul se oxideaza. Arderea practicata pentru pregatirea acestor terenuri pentru plantatiile de palmier contribuie, de asemenea, la cantitatea de emisii.
Raportul Greenpeace precizeaza ca emisiile provenite de la arderea pamanturilor acoperite cu turba vor creste cu cel putin 50% pana in 2030, daca defrisarile continua.
Totodata, un raport al ONG-ului Wetlands International sustine ca productia unei tone de ulei de palmier este responsabila pentru aproape 30 de tone de dioxid de carbon doar de la descompunerea turbei fara a mai pune la socoteala carbonul emis in timpul procesului de productie.
Greenpeace mai sustine ca planurile Uniunii Europene de a creste productia de biocombustibil in scopul reducerii emisiilor de CO2 cu 20% pana in 2020 au reprezentat un factor decisiv in cresterea cererii de ulei de palmier.
Organizatia de protectie a mediului cere interzicerea defrisarilor pamanturilor acoperite de turba si excluderea uleiului de palmier ca sursa pentru producerea biocombustibilului.
Ce sunt terenurile acoperite cu turba
Pamanturile acoperite de turba reprezinta 500 milioane de hectare in toata lumea, adica 5-8% din suprafata terestra sau suprafetele Indiei si Pakistanului la un loc, informeaza Irish Peatland Conservation Council. Aceste terenuri se gasesc mai ales in America de Nord, Asia si Europa. Terenurile acoperite de turba sutn zone umede care mentin rezervele de apa curate ale raurilor si actioneaza ca o "chiuveta" pentru carbon. Terenurile acoperite de turba contin de 3 – 3,5 ori mai mutl dioxid de carbon decat cel inmagazinat de padurile tropicale.
Foto: Reuters
