Izolarea impusă din cauza pandemiei de coronavirus determină din ce în ce mai mulţi oameni care trăiesc în zone urbane să cultive fructe şi legume în casele lor, ceea ce ar putea da un impuls durabil agriculturii urbane, susţin arhitecţii şi experţii alimentar consultaţi de Reuters.
Numărul cazurilor confirmate de COVID-19 a trecut de 1,3 milioane la nivel mondial, iar numărul deceselor a depăşit 74.000, potrivit datelor consultate de agenţia de presă.
Achiziţiile determinate de panică din unele ţări au dus la golirea rafturilor supermarketurilor şi la creşterea achiziţiilor de seminţe.
„Din ce în ce mai mulţi oameni încep să se gândească de unde vine hrana lor, cât de uşor pot fi întrerupte livrările şi cum să reducă perturbările”, a declarat arhitectul Kotchakorn Voraakhom, care a conceput cea mai mare fermă urbană din Asia, pe acoperişul unei clădiri din Bangkok. „Planificatorii urbani şi guvernele ar trebui să regândească modul în care este folosit terenul în oraşe. Agricultura urbană poate îmbunătăţi securitatea alimentară şi alimentaţia, poate reduce impactul schimbărilor climatice şi diminua stresul”, adaugă Kotchakorn Voraakhom.
Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, mai mult de două treimi din populaţia lumii ar urma să trăiască în oraşe în anul 2050.
Agricultura urbană ar putea fi crucială pentru hrănirea acestor oameni, având potenţialul de a produce 180 milioane de tone de alimente pe an, adică 10% din producţia mondială de leguminoase şi legume, potrivit unui studiu publicat în revista Earth’s Future.
Nu este prima dată când preocupările legate de securitatea alimentară au dus la creşterea numărului de grădini de apartament.
În timpul Primului Război Mondial, președintele american Woodrow Wilson le-a cerut americanilor să planteze „Gardens Victory” pentru a preveni penuria alimentară.
Efortul a continuat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cu grădini de legume în curți și școli, pe terenuri neutilizate și chiar pe gazonul din fața Casei Albe.
În ultimele decenii, ritmul rapid al urbanizării în ţările în curs de dezvoltare a dus la malnutriţie urbană, susţine Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), care a făcut un apel către planificatorii urbani să acord atenţie securităţii alimentare.
În Singapore, unul din cele mai bogate state din Asia care importă peste 90% din alimentele sale, agricultura urbană a devenit rapid populară. Oraşul stat, care potrivit Economist Intelligence Unit este pe primul loc în clasamentul mondial privind securitatea alimentară, intenţionează să îşi producă 30% din nevoile nutriţionale în 2030 prin creşterea ofertei locale de fructe, legume şi proteine din carne şi peşte.
Pentru Allan Lim, directorul general de la ComCrop, o fermă urbană din Singapore, pandemia de coronavirus scoate în evidenţă faptul că întreruperile în lanţurile de aprovizionare cu alimente pot apărea oricând. „Cu siguranţă a crescut interesul în producţia locală. Fermele urbane pot fi un amortizor în perioade de întreruperi precum acestea”, a apreciat Allan Lim.
