Ajuns in a doua faza de votare a campaniei pentru Cele sapte noi minuni naturale ale lumii, Parcul National Retezat are nevoie de sprijin masiv din partea romanilor pentru a intra, la vara, in primii 21 de finalisti.
Dupa ce, in vara lui 2007, organizatia nonprofit elvetiana “New7Wonders”, condusa de aventurierul suedez Bernard Weber, a stabilit prin vot public sapte noi minuni ale lumii realizate de mana omului, din acelasi an, ea a colectat 441 de nominalizari pentru alte sapte, de data aceasta naturale. Votantii din Romania au inscris pe site-ul organizatiei, in aceasta prima etapa, patru atractii naturale: Pestera Scarisoara, Delta Dunarii, Parcul National Retezat si fluviul Dunarea.
Parcul National Retezat, in lupta cu Varful Everest
In decembrie 2008, asociatia elvetiana a ales siturile cu cele mai multe voturi din fiecare tara, alcatuind o lista cu 222 de nominalizati, la care s-au adaugat alte 39 de situri impartite intre doua sau mai multe tari.
Printre acestea din urma se numara Cascada Niagara si Lacul Superior, dintre SUA si Canada, sau masivul muntos Matterhorn, intins intre Elvetia si Italia.
Dintre atractiile romanesti, Parcul National Retezat (PNR) a primit cele mai multe voturi si se pregateste sa intre in top 77, urmatoarea faza a concursului, pentru care publicul a inceput sa voteze de aceasta luna. PNR are de infruntat concurenti precum lacul Loch Ness din nordul Scotiei, Marele Canion, din Arizona Marea Bariera de Corali, cel mai mare recif coraligen din lume, sau Varful Everest.
Votarea va dura pana pe 7 iulie, luna in care un comitet de experti ai naturii, condus de fostul presedinte UNESCO, Federico Mayor, va reduce lista la 21 de finalisti. “In Romania, Parcul National Retezat se bucura de un sprijin destul de serios. Organizatiile de mediu, toti prietenii nostri, toata lumea care a fost in Retezat, chiar si turisti straini il voteaza, am primit mailuri in sensul acesta”, spune pentru cotidianul.ro Florina Crisan, responsabil de Relatii Publice la Administratia PNR.
“Chiar daca nu o sa fim in primele sapte, tot o sa fie ceva daca ajungem in primele 77. N-o sa mai stie lumea numai de Dracula si de Nadia Comaneci, o sa stie si de natura de la noi, reprezentata prin Parcul National Retezat”, intareste ea, cu precizarea ca institutia urmeaza sa trimita hartiile pentru comitetul de suport necesar fiecarui sit inscris pentru a se putea numara printre finalisti.
Daca PNR va ajunge printre cei 21 de alesi din vara, Florina Crisan promite ca reprezentantii parcului vor face “mare valva” pentru sporirea numarului de voturi, presarata cu actiuni pentru copii si activitati “de tot felul” in scoli. Si asta pentru ca, dupa decizia sa, comitetul condus de Federico Mayor va face vizite la toate cele 21 de situri, care “se lasa cu manifestari destul de interesante in fiecare tara”.
Ultimul peisaj forestier intact din Europa
Responsabilul PR vorbeste si de frumusetile pe care le ofera rezervatia romaneasca cu sanse de a se numara printre noile minuni ale lumii, recunoscand ca nici un parc din lume nu este unic in totalitate. “Pot sa va spun ce mi se pare mie interesant in Retezat, desi nu pot sa spun ca este unic, pentru ca nu ar fi corect. Parcul are putin peste 38.000 de hectare, dar o treime din el este zona salbatica, unde nu a intervenit omul. Nu ca nu s-a plimbat pe traseu, sa zicem, dar nu a distrus, nu a taiat padurea, nu a facut nici un fel de degradari.”
Se adauga paduri naturale, inmultite de la sine, paduri virgine, plante endemice care cresc doar in Retezat, cele mai multe lacuri glaciare din tara (peste 80 de lacuri si tauri), o treime din speciile de flora ale Romaniei, precum si 55 de specii de mamifere.
“Mai e ceva. Fata de alte parcuri din Romania, este o curatenie extraordinara. Mergi pe traseul turistic si ai impresia ca doar tu ai trecut pe-acolo. Vezi marcajele turistice pe bolovani, dar atat. Asta se datoreaza mai mult faptului ca nu permitem accesul motorizat. Oamenii nu isi cara in rucsac decat strictul necesar si stiu sa isi lege o plasa de rucsac si sa aduca mizeria inapoi, sa nu o lase acolo. Acesta este marele nostru noroc”, conchide Florina Crisan.
Parcul National Retezat s-a impus si mai bine pe harta lumii dupa reportajul unui jurnalist de la ,,The Guardian’’ de acum doi ani. Acesta se ingrijora pentru soarta rezervatiei, amenintata de bucata de drum national DN 66 A, supranumita “Drumul lui Basescu”, ce prindea contur la limita parcului pentru a lega localitatile Petrosani si Herculane.
“O bucata mare de padure virgina din Romania urmeaza sa fie devastata de un nenorocit de drum. Ganditi-va la ursii, lupii, lincsii, vulturii aurii si brotaceii care vor fi terorizati de tractoare si buldozere”, scria reporterul britanic la acea vreme. De altfel, potrivit Greenpeace Romania, muntii Retezat adapostesc ultimul peisaj forestier intact din Europa, peisaj ce include cea mai mare parte a Parcului National Retezat, suprafete din Parcul National Domogled-Valea Cernei si din Geoparcul Dinozaurilor Hateg.
Incepand din vara, cele sapte noi minuni ale lumii vor fi alese printr-o noua runda de voturi trimise de publicul din intreaga lume pe e-mail, prin telefon sau prin SMS, care se va incheia in 2011. Florina Crisan atrage atentia ca, in cazul votului prin e-mail, “alegatorii” vor primi un mail de confirmare din partea organizatorilor pe care trebuie sa-l acceseze neaparat si sa-si confirme votul, “altfel nu se ia in consideratie”.
Valuri de critici la editia anterioara
In iulie 2007, la mai bine de 2.000 de ani de la stabilirea minunilor Antichitatii de catre invatatii greci, in jur de 100 de milioane de oameni au votat sapte noi minuni realizate de mana omului. Castigatorii au fost Marele Zid Chinezesc, ruinele incase de la Machu Picchu, Peru, statuia lui Isus Mantuitorul de la Rio, cetatea Petra din Iordania, mausoleul indian Taj Mahal, ruinele mayase de la Chichen Itza, Mexic, si Colosseumul din Roma.
Rezultatele competitiei au fost prezentate atunci in compania unor personalitati precum premierul portughez José Socrates, fostul secretar al ONU Kofi Annan, actrita Jennifer Lopez, fostul astronaut Neil Armstrong sau fotbalistul Cristiano Ronaldo.
Competitia anterioara si-a avut insa si partea ei de critici. Daca Academia chineza a facut un lobby puternic pe langa numerosii sai cetateni pentru a vota in masa Marele Zid Chinezesc, responsabilii culturali din Cambodgia s-au aratat mai putin entuziasmati de initiativa. Acestia erau convinsi inainte de decernare ca principala atractie a tarii, templele de la Angkor, aflata printre finaliste, nu avea sanse de a fi aleasa. Si asa s-a si intamplat.
“Putini cambodgieni au acces la Internet si, chiar daca tot poporul ar vota, nu ar fi suficient”, a declarat la acea vreme, pentru AFP, Sim Sarak, directorul general al Ministerului Culturii de la Phnom-Penh.
Reactii negative au venit si din partea Egiptului, concursul fiind calificat drept “o lovitura publicitara” de catre secretarul general al Consiliului Suprem pentru Antichitati, Zahi Hawass.
Alti specialisti au acuzat campania pentru ca nu este nici democrata, nici stiintifica, intrucat nu atrage atentia asupra siturilor care sunt cu adevarat in pericol, ci doar asupra unui numar mic de monumente celebre.
Ideea pentru desemnarea celor sapte noi minuni ale lumii i-a venit aventurierului si regizorului elvetian Bernard Weber dupa ce rebelii talibani au distrus statuile uriase ale lui Buddha din Bamiyan, Afganistan, in 2001.
