Oamenii de stiinta au reusit decodificarea genomului speciei, un pas esential in repopularea Terrei cu gigantii Epocii de Gheata.
Prin prelevarea unor mostre de ADN din firele de par din blana mamutilor lanosi, o echipa americano-rusa de oameni de stiinta a reusit sa cartografieze codul genetic al speciei. Desi exista unele goluri, cercetatorii estimeza ca au reusit sa puna cap la cap fragmentele genomului in proportie de 80%, informeaza BBC Online.
Pe langa faptul ca ar putea oferi noi indicii privind disparitia mamutilor, studiul readuce in discutie posibilitatea clonarii unor specii de mult disparute. Potrivit NYTimes.com, ele trebuie sa fi disparut cu mai putin de 60.000 de ani in urma, deoarece aceasta cifra reprezinta limita de varsta a ADN-ului.
“Descifrarea genomului va duce, in teorie, la reinvierea mamutilor, prin introducerea secventei ADN a acestora in genomul elefantilor din prezent”, a declarat Stephan Schuster de la Pennsylvania State University, coordonatorul studiului, citat de Reuters.
Planul este modificarea treptata a ADN-ului dintr-un ovul de elefant, pentru il transforma in ADN specific mamutilor. Ovulul aflat in etapa finala va fi apoi introdus intr-o femela-elefant, in interiorul careia se va dezvolta.
Parul infailibil
In cercetarea lor, oamenii de stiinta s-au folosit de ramasitele a doua exemplare de mamut lanos, unul de acum 50.000 de ani si unul de acum 20.000 de ani, aproape perfect conservate in permafrostul (strat de sol si de roci care nu se dezgheata nici in timpul verii) siberian.
Ei s-au folosit de firele de par deoarece materialul genetic de aici e in proportie covarsitoare a speciei de la care provine. In comparatie, cand oamenii de stiinta incearca sa extraga ADN din oase, acesta este de multe ori contamintat cu materialul genetic al diferitor bacterii si ciuperci.
Dupa ce au extras ADN din firele de par, pentru a estima cat din acesta provenea efectiv de la mamuti, oamenii de stiinta au comparat secventa genomica a acestora cu cea a elefantului african, cea mai apropiata ruda a lor. Analizele au aratat ca genomurile celor doua specii difera in proportie de doar 0,6%.
Principala dificultate in readucerea la viata a speciilor disparute, si implicit a mamutilor, o reprezinta schimbarile care se insinueaza in codul genetic al unui animal dupa moartea acestuia, subliniaza unii cercetatori. “E ca si cum ai incerca sa construiesti o masina avand doar 80% dintre componente si stiind ca unele dintre ele sunt deja stricate”, a explicat Jeremy Austin, director adjunct la Centrul de ADN Stravechi din cadrul Universitatii Adelaide din Australia.
“Chiar daca am pune mana pe intreg genomul, ar trebui sa deosebim mutatiile de stricaciuni la nivelul ADN-ului, o problema aproape insurmontabila”, a mai adaugat australianul. “Pe langa asta, trebuie sa gasim o metoda de a construi cromozomi artificiali”, a conchis Austin.
Omul de Neanderhal, urmatorul pe lista
Urmatoarea specie disparuta careia ii va fi cartografiat genomul ar putea fi chiar omul de Neanderthal, cea mai apropiata ruda a oamenilor moderni. Daca mamutii vor fi readusi la viata, acelasi lucru se va intampla si cu neanderthalienii, proiect care va starni cu siguranta multe controverse. Pentru a reinvia omul de Neanderthal, va fi modificat genomul cimpanzeilor, similar cu cel al oamenilor in proportie de aproximativ 99%. Embrionul neanderthalian astfel obtinut va fi adus pe lume de un exemplar de femela-cimpanzeu.
