Un proiect de energie solara in valoare de sapte miliarde de euro, sprijinit de printul Iordaniei, ar putea suplini o parte din nevoile de electricitate ale UE.
Batrinul continent intentioneaza sa amplaseze pe plajele desertificate ale Mediteranei din nordul Africii, precum si in Orientul Mijlociu, statii solare gigantice care ar produce suficienta energie pentru a acoperi a sasea parte din necesarul european. Peste o suta de generatoare, fiecare dintre ele dotate cu mii de oglinzi gigantice, vor produce electricitate transmisa apoi, prin cabluri amplasate pe fundul marii, pina in Europa, relateaza "The Guardian".
In acest fel ar putea fi produsi miliarde de wati, cantitate suficienta, de asemenea, pentru a reduce simtitor emisiile de carbon europene. Statiile de pe continentul negru vor mai putea fi folosite ca puncte de desalinizare, care ar asigura tarilor africane implicate rezerve esentiale de apa potabila.
Saptamina trecuta, printul Iordaniei, Hassan bin Talal, a prezentat detaliile proiectului, intitulat Desertec, Parlamentului European. "Tarile care detin deserturi ar trebui sa coopereze cu cele in care exista o mare cerere de energie si cu cele in care exista tehnologie avansata", a fost argumentul lui Bin Talal. Proiectul este pus pe roate de Trans-Mediterranean Renewable Energy Corporation, fiind sprijinit de ingineri si politicieni din Europa, dar si din Maroc, Algeria, Libia sau Iordan.
Europa va oferi fondurile initiale pentru tehnologia necesara pornirii fabricilor, precum si banii pentru statiile-prototip. Ulterior, banci, institutii financiare si guverne nationale isi vor asuma costul intregii operatiuni, care ar insuma aproape 300 de miliarde de euro si s-ar intinde pe o perioada de 30 de ani. "Nu exploatam deserturile atit cit s-ar cuveni", este de parere fizicianul Gerhard Knies, unul dintre initiatorii proiectului. "Soarele le bate fara mila de-a lungul unei zile, incalzind solul pina la temperaturi imense, insa, pe timpul noptii, caldura este radiata inapoi in atmosfera. Trebuie sa oprim aceste pierderi zilnice si sa exploatam cantitatea enorma de energie trimisa de soare", spune Knies. Oamenii de stiinta estimeaza ca lumina solara ar putea oferi de 10.000 de ori mai multa energie decit are omenirea nevoie. Cu toate acestea, exploatarea radiatiilor solare de catre omenire ramine un proces destul de complicat.
Una dintre solutiile propuse de inginerii angrenati in proiect este utilizarea unor parcele importante de pamint pentru a construi aceste fabrici. Daca in Europa pretul terenului este ridicat, in Maroc, Algeria sau in Libia acesta este mult mai accesibil. Proiectul intentioneaza sa exploateze terenul ieftin prin utilizarea unei tehnici denumite "putere solara concentrata" (CSP).
O statie CSP este formata din citeva sute de oglinzi gigantice, care acopera suprafete extinse ce pot ajunge pina la un kilometru patrat. Pozitia fiecarei oglinzi poate fi controlata astfel incit sa absoarba razele solare inspre un cilindru central din metal, umplut cu apa. Prototipurile folosesc o tehnica testata deja in Spania si in Algeria. "O data ce razele solare sint indreptate inspre cilindru, temperatura dinauntru atinge 800 de grade Celsius. Apa se transforma in vapori extrem de fierbinti, directionati inspre turbine, care ii transforma in electricitate", mai adauga Knies.
Deocamdata au fost construite doar mici fabrici, insa unele capabile sa genereze 100 de megawati (suficient pentru a satisface nevoile unui oras) vor fi in curind disponibile. Statiile ce urmeaza sa fie amplasate in nordul Africii vor produce pina la 100 de miliarde de wati: doua treimi vor fi folosite pentru nevoile localnicilor, in timp ce restul va fi exportat in Europa.
Un alt avantaj al proiectului il reprezinta rezervele de apa potabila rezultate. Vaporii fierbinti care alimenteaza turbinele vor fi transportati prin conducte aflate in rezervoare de apa de mare, care va fierbe si se va evapora la rindul ei. Vaporii rezultati de aceasta data vor fi condensati, devenind apa buna de baut.
Proiectul are totusi si detractori, care acuza costul ridicat al energiei produse in acest fel: intre 15 si 20 de eurocenti pentru un kilowatt pe ora, de doua ori mai scump decit energia produsa pe baza de carbune. Oficialii Desertec au dat totusi asigurari ca in urmatorul deceniu pretul acestuia va scadea pina la zece eurocenti. O alta temere tine de amplasarea acestor statii in state-problema, care ar putea decide sa taie la un moment dat curentul primit de europeni. Knies incearca sa-i linisteasca pe sceptici: "Nu e acelasi lucru ca in cazul petrolului. O data ce atinge aceste oglinzi, puterea solara dispare. E vorba, pur si simplu, de un venit care ar putea fi pierdut".
Pentru mai multe informatii vizitati Cotidianul
