Discutiile din cadrul summit-ului climatic de la Cancun se indreapta spre stabilirea unui acord-cheie privind combaterea defrisarilor, in cadrul obiectivelor pre-stabilite de planul actual de Reducere a Emisiilor cauzate de Defrisari si Degradarea Padurilor (REDD ), relateaza "The Independent".
REDD este un pact de reducere a emisiilor cauzate de despaduririle masive din tarile dezvoltate si consta in oferirea unor stimulente financiare tarilor aflate in curs de dezvoltare, precum Brazilia, Indonezia si Republica Democrata Congo, pentru ca acestea sa reduca sau chiar sa stopeze defrisarile.
„Este timpul sa actionam, acum si aici, cu sprijinul tuturor statelor, sa aprobam un plan REDD de reducere a defrisarilor”, a afirmat sambata presedintele mexican Felipe Calderon. El a rugat reprezentantii statelor prezente la negocierile de la COP 16 sa aprobe planul de reducere a defrisarilor si „sa inceapa sa finanteze chiar acum aceste proiecte din fonduri internationale”.
Ziua de sambata a fost numita tematic „ziua padurilor” in cadrul negocierilor de la summit-ul de la Cancun.
Aproape 13 milioane de hectare de padure sunt taiate in fiecare an pentru cherestea sau teren pentru pasuni. Suprafata defrisata in fiecare an la nivel mondial echivaleaza cu teritoriul Marii Britanii.
In ultimii 15 ani, defrisarile au cauzat pierderea vegetatiei care limita efectul nociv al dioxidului de carbon degajat de productia industriala, pierderea echivaland cu o crestere anuala a emisiilor intre 12% si 25%.
Sub-secretarul ONU pentru afaceri economice si sociale, Sha Zukang, a declarat ca strangerea de fonduri de pana acum s-a dovedit ineficienta, chiar daca problema despaduririlor cere urgent o rezolvare, pentru „a proteja mediul, a facilita dezvoltarea sociala si pentru a combate eficient lupta impotriva saraciei”.
Tarile dezvoltate s-au angajat sa contribuie cu 4.5 miliarde de dolari la REDD. Cel mai mare contributor la acest fond este Norvegia, care pe langa alte proiecte la care participa, a promis un milard de dolari Indoneziei pentru un moratoriu de doi ani care presupune curatarea padurilor si turbariilor de aici, incepand cu 2011.
Pareri impartite
Negociatorii recunosc ca mai sunt multe de facut pentru a combate defrisarile, atat din punct de vedere financiar, cat si al monitorizarii acestui fenomen.
Unii oficiali sunt de parere ca toate planurile REDD ar trebui sustinute exclusiv din fonduri publice, iar altii sustin ca ar fi mai potrivita o abordare comerciala a problemei, care ar permite formarea unei piete de schimb de credite pentru tinte de reducere a emisiilor de carbon.
„Exista sanse mari sa obtinem un acord in aceasta privinta. Exista consens in ceea ce priveste textul acordului, insa va trebui sa mai dam cateva imbolduri celor nehotarati”, a declarat experta in emisii de carbon a grupului ecologic Nature Conservancy, Rane Cortez.
Criticii REDD spun ca acest plan nu ar trebui sa fie doar o cale comoda pentru natiunile mai bogate de a evita sa ia masuri pe toate planurile pentru reducerea semnificativa a emisiilor de carbon, nu numai a taierii padurilor.
Ministrul Patrimoniului din Ecuador, Maria Fernanda Espinosa, a declarat pentru AFP ca „Prevederile REDD inseamna respectarea drepturilor indigenilor, acordarea despagubirilor pentru tarile care sufera de pe urma poluarii altora, desi nu isi exploateaza bogatiile proprii si recunoasterea importantei zonelor impadurite”.
Ecuador duce o politica masiva de protejare a mediului. Tara a decis sa nu exploateze petrolul in parcul Yasuni, pentru a proteja o fasie de pamant din amazon in care traieste o populatie izolata de indigeni.
Reprezentantii celor 194 de tari prezenti la summit-ul climatic de la Cancun negociaza pentru a obtine semnarea unei intelegeri legale obligatorii de catre toti marii poluatori. Summit-ul mai dureaza 3 zile, si este nevoie urgenta de semnarea unui tratat care sa inlocuiasca Protocolul de la Kyoto, care expira in 2012.
