„Aici nu facem dialog!” – a fost replica memorabilă a moderatoarei delegate de Ministerul Mediului, autoritatea competentă pentru protecţia mediului în cadrul dezbaterilor cu societatea civilă care au avut loc în zilele de 5, 6 și 7 noiembrie la Bumbești – Jiu, Târgu – Jiu și respectiv Aninoasa cu privire la proiectul hidroenergetic de la Livezeni – Bumbești. Mai multe persoane, atât activiști de mediu, cât și simpli cetățeni reclamă faptul că au fost insultați și amenințați de unii dintre participanții veniți în sprijinul proiectului.
Asociația Bankwatch România, alături de Valea Jiului Society, EcoCivica Gorj și alte 27 de organizații și grupuri informale, a trimis o scrisoare deschisă Ministrului Mediului, Mircea Fechet, în care semnalează posibile încălcări ale dreptului la informare și participare publică în cadrul dezbaterilor recente desfășurate la Bumbești-Jiu, Târgu Jiu și Aninoasa, referitoare la proiectul hidroenergetic din zona Livezeni-Bumbești.
Aceștia susțin că neregulile identificate contravin atât drepturilor fundamentale stipulate de Convenția de la Aarhus, cât și obligațiilor Ministerului Mediului de a asigura transparența procesului decizional.
Potrivit reprezentanților organizațiilor de mediu prezenți la consultările coordonate de Ministerul Mediului, dezbaterea organizată în județele Hunedoara și Gorj nu a reușit să îndeplinească scopul său esențial.
Proiectul a fost prezentat exclusiv din perspectiva investitorilor, iar întrebările critice referitoare la impactul asupra ecosistemului ar fi fost evitate.
Explicațiile oferite s-au bazat pe rapoarte de evaluare considerate a fi discutabile și prea optimiste.
În plus, reprezentanții companiei implicate au avut o prezență dominantă în discuțiile publice, în defavoarea intervențiilor independente.
Laura Petrescu, avocata care a reprezentat Bankwatch România a declarat într-o postare pe Facebook: „Totul părea regizat, întrucât peste jumătate dintre cei prezenți în sală erau angajați sau în legătură de interese cu investitorul, veniți pentru a crea o aparență de sustinere și pentru a împiedica vocile critice să se facă auzite.
Reprezentanta Ministerului Mediului, în loc să apere interesele ecologice, a părut mai degrabă avocatul investitorului. La un moment dat chiar a afirmat <<nu suntem aici la dialoguri>> luând microfonul unei persoane care avea o întrebare incomodă.”
Această declarație reflectă și mărturiile altor surse care au afirmat pentru Green Report că, de fiecare dată când un reprezentant al părților interesate în proiectul hidroenergetic de la Livezeni-Bumbești lua cuvântul, se instaura liniștea, urmată de aplauze la finalul intervenției.
În schimb, atunci când reprezentanții societății civile sau cetățenii prezenți la consultări puneau întrebări de clarificare sau ridicau probleme legate de impactul potențial al proiectului, aceștia erau întâmpinați cu zgomot, intimidări verbale și chiar amenințări din partea susținătorilor proiectului, conform declarațiilor acestora.
Adina Vințan, președinta Asociației Valea Jiului Society, prezentă la consultări, a declarat pentru Green Report că este profund dezamăgită de modul în care Ministerul Mediului a gestionat aceste întâlniri și că se află într-o stare de șoc din cauza celor întâmplate:
„Am rămas șocată de faptul că oameni decenți veniți să pună întrebări au fost înjurați, luați peste picior, ba chiar amenințați. A fost groaznic! Nici măcar nu am ajuns să discutăm dacă proiectul este bun sau nu.
Am fost prima dată la Sadu [Bumbești – Jiu, n.red.] și am văzut că au fost foarte multe persoane prezente, vreo 100. După, am aflat că erau angajați Hidroelectrica sau susținători ai proiectului. Proiectul acesta s-a oprit în 2017 și am crezut că poate au schimbat ceva și mergem să avem o discuție decentă, corectă.
Mi-au spus, de exemplu, să nu mai folosesc microfonul pentru că e consumator de energie.
Voiam să văd analiza asta cost – beneficiu, de ce proiectul este de interes național major. Nu au putut răspunde. Apoi au spus, la un moment dat, că CSAT-ul [Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, n.red.] spune că proiectul este de securitate națională și că aceste informații nu pot fi publice.”
Adina susține că, la consultările de la Aninoasa, le-a cerut reprezentanților ministerului să încerce să aibă o dezbatere civilizată pentru a evita necesitatea de a contesta consultările.
Moderatoarea de la Ministerul Mediului ar fi negat că ar fi avut loc insulte și amenințări în cadrul consultărilor de la Bumbești-Jiu, dar a rămas surprinsă când Adina i-a reamintit că aceste evenimente au fost documentate și transmise live pe Facebook.
Vințan a mai menționat că, în timpul prezentărilor, experții prezenți au recunoscut că proiectul a fost blocat în instanță, dar nu au dat detalii suplimentare despre motivele blocării sau despre beneficiile proiectului, care „sunt deja cunoscute”, evitând, astfel, discuțiile pe marginea lor.
Decizia definitivă a Curții de Apel din 14 decembrie 2017 a anulat autorizațiile de construcție pentru hidrocentrala Livezeni-Bumbești, oprind proiectul început în 2004, din cauza absenței unui studiu de impact asupra mediului.
Pentru acest proiect, Hidroelectrica a alocat 1,017 miliarde lei și a cheltuit până acum 715,2 milioane lei [155,5 milioane euro].
Amenajarea hidroenergetică de pe Jiu presupune construirea unui baraj şi a unei microhidrocentrale la Livezeni şi a 2 centrale hidroelectrice la Dumitra şi Bumbeşti – Jiu. Lucrările începute în 2004 ar fi realizate în proporţie de 90%.
Procesul a fost declanșat la solicitarea asociațiilor non-guvernamentale Bankwatch și Neuer Weg care au argumentat că zona include un parc național și un sit Natura 2000, care găzduiesc 1,142 de specii de plante și animale, dintre care 203 sunt protejate, iar 28 sunt considerate rare.
Proiectul ar putea avea un impact semnificativ asupra unor specii precum vidra, o specie cu o prezență limitată pe râurile din România, și ar putea afecta mamiferele care depind de acest ecosistem, cum ar fi cerbul roșu, căprioara și pisica sălbatică.
Potrivit Adinei Vințan, persoanele aduse ca susținători ai proiectului nu au intervenit cu întrebări, ci doar aplaudau și încercau să blocheze orice opinie din partea societății civile.
Unul dintre punctele critice subliniate de activiștii de mediu a fost debitul apei, care este insuficient pentru a permite proiectului să funcționeze la capacitate maximă și ar reprezenta doar 0,5% din energia generată de Hidroelectrica la nivel național.
Conform acestora, debitul mediu al râului Jiu în ultimii 40 de ani a fost de 21 de metri cubi pe secundă, mult sub cei 36 de metri cubi pe secundă necesari pentru funcționarea optimă și randamentul proiectului hidroenergetic.
Vezi aici observațiile Bankwatch asupra Raportului privind impactul asupra mediului pentru finalizarea AHE Livezeni-Bumbeşti.
„Hidrocentrala este proiectată pentru debite foarte vechi, înregistrate în anii 80-90. Pentru debitele pe care le avem acum n-ar avea sens nici măcar economic. Este o investiție în care mai sunt de turnat niște bani, dar care nu o să aducă atât de multă energie pe cât preconizează ei”, a spus Vlad Popescu, director Asociația Banckwatch.
„Conform studiului de la Universitatea Ovidius din Constanța, avem luni în care debitul este sub 10 metri cubi pe secundă. Asta înseamnă că ar fi mai multe luni pe an în care hidrocentrala nu ar putea funcționa, undeva pe la 4-5 luni pe an, plus perioadele în care debitul ar fi mic și le-ar asigura o producție foarte mică, deci putem spune liniștiți că ar produce maximum jumătate din cât spun ei că ar putea să producă.”
Reprezentanții ong-urilor au mai punctat și că executivul european a aprobat recent ca proiectul să obțină avizul de mediu, deși în 2020 a criticat construirea de hidrocentrale pe râuri, subliniind că este necesară o evaluare atentă a impactului asupra mediului.
Comisia Europeană ar fi clarificat, de asemenea, că proiectul nu va primi finanțare prin programul RepowerEU, fiind considerat nesustenabil.
În discuțiile informale din cadrul consultărilor recente, s-a menționat și teama reprezentanților Hidroelectrica că, dacă proiectul nu continuă, ar putea fi trași la răspundere de Curtea de Conturi pentru eventuale investiții greșite, a transmis o sursă pentru Green Report.
Vlad Popescu de la Bankwatch a relatat că, potrivit avocatei organizației prezentă la consultări, numeroși angajați ai Hidroelectrica au fost aduși pentru a susține proiectul, alături de actori politici locali, precum reprezentanți ai autorităților locale și ai consiliului județean.
Totodată, printre susținătorii proiectului există persoane care sunt adesea prezente la evenimente organizate de ONG-uri și se remarcă printr-o atitudine vocală, ce poate deveni intimidantă.
Ce-și doresc ong-iștii?
Mai multe organizații au trimis o scrisoare deschisă Ministrului Mediului, Mircea Fechet, cerând organizarea unor noi consultări referitoare la proiectul hidroenergetic de la Livezeni-Bumbești.
„Am trimis o scrisoare către minister prin care cerem organizarea unei noi consultări, care să asigure un mediu sigur și participativ pentru public. Este esențial ca această dezbatere să fie deschisă și incluzivă, oferind informațiile necesare pentru ca toți cei implicați să fie corect informați. Ne dorim ca impactul asupra mediului să fie clar analizat, iar cetățenii din Valea Jiului să aibă ocazia să evalueze beneficiile reale ale proiectului”, a spus Vlad Popescu.
Scrisoarea poate fi găsită aici.
Asociațiile semnatare solicită:
1. Organizarea unei noi runde de dezbateri publice, cu respectarea strictă a prevederilor Convenției de la Aarhus
2. Asigurarea unui cadru sigur și imparțial pentru exprimarea tuturor părților interesate
3. Oferirea de răspunsuri clare și detaliate la întrebările comunității
4. Analizarea serioasă a alternativelor ecologice pentru proiect
5. Respectarea dreptului fundamental al cetățenilor de a participa la deciziile de mediu
Am solicitat Ministerului Mediului să ne transmită dreptul său la replică în legătură cu felul în care s-au desfășurat consultările de pe Valea Jiului, precum și dacă are informații suplimentare cu privire la proiect. Iată ce ne-a răspuns:
„Comentariile/opiniile/observaţiile publicului interesat participant, prezentate în cadrul şedinţelor de dezbatere publică, se înscriu într-un formular, prevăzut în Anexa 5.O la procedura din Legea nr. 292/2018, Formular pentru prezentarea soluţiilor de rezolvare a problemelor semnalate de publicul interesat, în care se consemnează şi propunerile primite înainte de şedinţele de dezbatere publică.
Chiar dacă se prezintă un răspuns în cadrul dezbaterii publice la o anumită întrebare/observație, aceasta se va regăsi în formular împreună cu răspunsul. Formularul finalizat după analiza propunerilor de rezolvare a problemelor semnalate de publicul interesat în cadrul Comisiei de Analiză Tehnică (comisie care reunește reprezentanții autorităților) va fi publicat pe pagina de internet a MMAP la secțiunea dedicată proiectului iar toți cei care au transmis observații/propuneri/comentarii vor fi anunțați pe adresa de e-mail indicată de aceștia cu privire la publicarea acestuia.
Dezbaterea publică organizată în contextul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului nu are ca scop luarea unor decizii ad hoc, mai ales când este vorba de aspecte de natură tehnică pentru care este nevoie de analize aprofundate.
O afirmație a moderatorului scoasă din context nu poate fi considerată reprezentativă pentru modul de derulare a dezbaterilor publice.
Ședințele de dezbatere publică au fost organizate ca urmare a solicitărilor primite din partea a patru (4) ONG-uri (Eco-Civica, Declic, Societatea Academică din România, Asociatia Bankwatch Romania).
Ca urmare,
În data de 5 noiembrie 2024, ora 14.00, la Casa de Cultură ”Gheorghe Tatarescu”, str. Aleea Clubului, Bumbești-Jiu, județul Gorj a avut loc prima ședință de dezbatere publică, cu un număr de participanți estimat de cca 150 persoane.
Au fost prezenți și jurnaliști de la televiziuni locale.
Din informațiile pe care le avem, ședința a fost transmisă live pe Facebook de persoane din sală.
La această ședință 7 persoane au luat cuvântul pentru formularea de comentarii/observații/întrebări.
În data de 6 noiembrie 2024, ora 14.00, sediul Consiliului Judetean Gorj, str. Victoriei nr. 4, Târgu Jiu – sala C, județul Gorj a avut loc a doua ședință de dezbatere publică, cu un număr estimat de 100 persoane participante, cu jurnaliști și transmitere live pe Facebook.
La această ședință 9 persoane au luat cuvântul pentru formularea de comentarii/observații/întrebări, din care 2 au fost prezente și au luat cuvântul și la ședința de la Bumbești-Jiu.
În data de 7 noiembrie 2024, ora 14.00, Centrul Cultural Aninoasa, str. Libertății nr. 106 A, Aninoasa, județul Hunedoara a avut loc a treia ședință de dezbatere publică, cu un număr estimat de 50 persoane participante între care și jurnaliști de la o televiziune locală.
La această ședință au luat cuvântul 5 persoane, din care una a fost prezentă și a luat cuvântul și la celelalte două ședințe de la Bumbești-Jiu și Tg Jiu.
La toate ședințele de dezbatere publică, participanții au fost îndemnați să transmită, pe adresa de e-mail pusă la dispoziție de MMAP, comentarii/observații/întrebări și au fost informați că răspunsurile la comentariile/observațiile/ întrebările lor se vor regăsi în Formularul pentru prezentarea soluţiilor de rezolvare a problemelor semnalate de publicul interesat, prevăzut în Anexa 5.O la procedura din Legea nr. 292/2018.
Pe adresa de e-mail pusă la dispoziția publicului interesat de către MMAP, s-au primit comentarii/observații/întrebări de la 7 ONG-uri și un mesaj, același, transmis de 68 de persoane.”
Transmisiunile live ale consultărilor pot fi vizionate după cum urmează:
- 5 noiembrie, Bumbești-Jiu aici.
- 6 noiembrie, Târgu-Jiu aici.
- Consultarea din 7 noiembrie de la Aninoasa nu a mai fost transmisă live.
Consultă site-ul Ministerului Mediului pentru documente, anexe și planurile proiectului hidroenergetic controversat.
De asemenea, am solicitat Ministerului Energiei să ne transmită dacă a avut reprezentanți în cadrul consultărilor și dacă da, care au fost punctele de discuție propuse de aceștia, dar până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns.
Ce spune Hidroelectrica
Potrivit unui comunicat al companiei din luna mai, amenajarea va fi posibilă datorită declarării proiectului drept de utilitate publică și interes național, printr-o Hotărârea de Guvern [H.G. nr. 10/2003] emisă în acest an.
Această hotărâre a venit după vizita de lucru efectuată de Secretarul de stat al Ministerul Energiei, Marius Negru, la amenajarea hidroelectrică de la Livezeni-Bumbești, care a venit însoțit de Bogdan Badea, CIO Hidroelectrica, de Marius Grecu, Inginer Șef Uzină la Târgu-Jiu, și de alți reprezentanți locali ai companiei în luna aprilie.
De asemenea, au fost invitați la discuții și reprezentanți ai autorităților locale implicate în procesul de re-emitere a autorizației de construire pentru amenajarea hidroenergetică Bumbești-Livezeni.
Scopul acestor discuții fiind alinierea pozițiilor părților implicate și accelerarea procesului de autorizare.
Printre participanți s-au numărat Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj, Alexandru Camui, arhitectul șef al Consiliului Județean Gorj, Marin Șerban, directorul Administrației Parcului Național Defileul Jiului, Bogdan Lazie, director în direcția de avizări DRDP Timișoara, Gheorghe Enache, consilier la Ministerul Energiei, și reprezentanții Rețele Banat, Nica Alexandru și Lucian Raban.
La finalizare, proiectul va furniza în Sistemul Energetic Național aproximativ 259 GWh de energie electrică curată pe an, suficientă pentru a acoperi necesarul de consum al peste 100.000 de gospodării și pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu peste 200.000 de tone anual.
Potrivit raportului privind impactul asupra mediului întocmit de Hidroelectria, schema amenajării hidroenergetice a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești include două trepte, legate prin galerii de aducțiune subterane betonate, care nu afectează ariile naturale protejate.
Impactul prognozat asupra mediului conform companiei
- Apă:
Proiectul afectează două dintre cele patru corpuri de apă identificate. Principalele elemente de calitate vizate sunt debitul și conectivitatea longitudinală. Reducerea debitului poate influența adâncimea, lățimea și substratul, precum și fauna bentonică. Fragmentarea habitatului acvatic, generată de barajele aferente amenajării, poate afecta negativ fauna piscicolă, mai ales în cazul corpurilor de apă Bratcu (izvor – confluența Jiu) și Jiu (confluența Jiu de Est – Acum. Vădeni), unde conectivitatea longitudinală este întreruptă pe mai mult de 30% din lungimea corpului de apă.
Impactul cumulat ar putea duce la efecte semnificative doar pentru aceste două corpuri de apă, însă toate cele patru corpuri de apă analizate îndeplinesc în prezent obiectivele de mediu, având o stare ecologică bună (stare ecologică bună și chimică bună), cu riscul de a suferi deteriorări în anumite condiții.
- Aer:
În perioada execuției lucrărilor, sursele de poluare a aerului vor proveni din noxele și pulberile generate de gazele de eșapament ale utilajelor și mijloacelor de transport, precum și de circulația acestora pe drumurile tehnologice/de acces. Aceste drumuri includ: Zona Bumbești-Jiu: DC 149, DN66, strada Aleea Luncani către CHE Bumbești și drumurile tehnologice către castelul de echilibru și casa vane fluture Bumbești. Zona Dumitra-Livezeni: DN66 și drumurile de acces organizare de șantier Bratcu.
Poluanții emisii (CO, NOx, COV, H2S, pulberi ciment) vor avea un impact local, limitat la zona unde se desfășoară operațiunile, iar sub acțiunea factorilor atmosferici, dispersia acestora se va face rapid, astfel încât impactul negativ va fi nesemnificativ și limitat în spațiu.
Se va impune menținerea în stare bună de funcționare a utilajelor și întreținerea drumurilor tehnologice (stropire, nivelare). Operațiunile de curățare și sablare a echipamentelor pentru refacerea protecției anticorozive vor genera poluări locale ale aerului, ce vor necesita măsuri de protecție a muncii pentru personalul de execuție.
Impactul negativ va dura pe întreaga perioadă a lucrărilor, dar se va încadra în limitele admisibile. După finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a amenajării, nu vor mai exista surse de poluare a aerului.
- Sol și subsol:
În perioada execuției lucrărilor, posibilele poluări ale solului ar putea apărea doar din pierderi accidentale de combustibili și/sau lubrifianți de la utilajele și mijloacele de transport ale executantului.
Pentru a preveni sau interveni în caz de poluare accidentală, executantul va trebui să dispună de materiale absorbante (batiste, perne, absorbant biodegradabil etc.).
De asemenea, se va acorda o atenție specială operațiunilor de alimentare cu combustibil a utilajelor, care se va face din cisterne mobile.
Este important de menționat că lucrările rămase de executat nu vor implica ocuparea unor suprafețe suplimentare de teren. Dacă utilajele și mijloacele de transport sunt menținute în stare bună de funcționare și se intervine rapid în caz de poluare, impactul negativ asupra solurilor va fi limitat și nesemnificativ. După finalizarea lucrărilor și punerea în exploatare a amenajării, nu vor exista surse de poluare a solurilor.
- Zgomot și vibrații:
Conform modelării realizate cu softul SoundPLAN, în timpul construcției, proiectul nu va avea un impact semnificativ asupra calității locuirii din satele învecinate, nivelul maxim de zgomot fiind de aproximativ 48 dB. Zgomotul generat nu va modifica semnificativ nivelul de zgomot deja existent din traficul auto din zonă.
În ariile naturale protejate, zgomotul ar putea ajunge până la 100 dB(A) pe o distanță de maxim 50 m, afectând activitatea speciilor, în special păsările. Totuși, având în vedere amplasamentul împădurit, impactul va fi redus în apropierea proiectului.
Zgomotul generat se încadrează în limitele stabilite de Ordinul nr. 119/2014 și nu sunt necesare măsuri suplimentare de reducere a zgomotului față de localități.
- Biodiversitate:
Proiectul pentru creșterea ponderii producției de energie electrică din surse regenerabile pe sectorul Livezeni – Bumbești va fi implementat aproape integral pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului, cu excepția zonei LEA. În scopul prevenirii, evitării și reducerii impactului asupra biodiversității, au fost realizate studii specifice pentru fiecare grupă de specii și habitate de interes conservativ. Studiul de evaluare adecvată a pus accent pe menținerea conectivității habitatului acvatic din aria protejată.
„Impactul rezidual estimat, după implementarea proiectului, este considerat nesemnificativ, cu condiția respectării măsurilor propuse. Este necesară monitorizarea constantă a biodiversității atât în perioada de construcție, cât și în timpul operării, pentru a evalua impactul real și a ajusta măsurile de reducere a acestuia”, conform Hidroelectrica.
#proiecthidroenergetic #rauljiu #controverse #defileuljiului #impactdemediu #impacteconomic #biodiveristate #parcnatural #speciiprotejate #debitapa #environmentalimpact #protectedbiodiversity #hydropower
