„[P]ăcălindu-ne unii pe ceilalți, pe hârtie, ne prefăceam că reciclăm!” – a spus ministrul Mediului, Mircea Fechet, joi, 12 septembrie, în cadrul conferinței Green Report despre economia circulară. Evenimentul s-a concentrat pe Sistemul de Garanție Retur (SGR) și perspectivele pentru 2024.
Redăm, în continuare, o scurtă radiografie a evenimentului și câteva puncte dezbătute de invitați.
Implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) a dus la o creștere record a colectării deșeurilor reciclabile în România, deși lansarea a avut loc mai devreme decât recomandau producătorii.
Raport SGR ambalaje pentru anul 2024 (până la 1 august)
Actorii din economia circulară a ambalajelor au comentat noile dinamici și au venit cu soluții pentru o integrare mai eficientă în reciclare, iar evenimentul a reprezentat un moment cheie pentru discutarea acestor propuneri sustenabile.
Au participat ca vorbitori personalități din industria bunurilor de larg consum, retaileri, colectori, reciclatori, OIREP, dar și reprezentanții de la cel mai ridicat nivel al autorităților centrale și locale.
Printre acești, Ministrul Mediului – Mircea Fechet, City Manager Primăria Sectorului 2 – Elena Tudose, CEO Returo – Gemma Webb, Președinte Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu – Alin Vișan, Managing Director Envipco Solutions Romania – Bogdan Purcherea, Co-fondator și Chariman of The Board, Green Group – Constantin Damov, CEO GreenPack – Cristian Lazăr, Director programe Asociația Ecoteca – Raul Pop.
Conferința organizată de Green Report a avut ca obiectiv clarificarea preocupărilor și identificarea oportunităților de business din industria reciclării ambalajelor returnabile, având în vedere:
- provocările și oportunitățile întâmpinate de producători în perioada de implementare a SGR;
- impactul dinamicilor dintre jucătorii pieței asupra ecologizării și soluțiile pentru îmbunătățirea colectării deșeurilor;
- ajustarea tarifelor de administrare plătite de ReturRO, susținute de producători, pentru sprijinirea micilor comercianți și optimizarea metodologiei de calcul;
- discrepanțele în standardele și infrastructura de reciclare aplicate de autoritățile locale;
- efectele accizelor și tarifelor asupra prețului produselor și alegerilor consumatorilor;
- impactul SGR asupra Organizațiilor de Implementare a Responsabilităților Producătorilor (OIRP);
- statusul și oportunitățile pentru crearea unui clearing house, termenele și impactul așteptat;
- rolul Unităților Administrativ-Teritoriale (UAT-urile) și modalitățile prin care acestea pot participa activ.
Invitații au concluzionat că există nevoia unor investiții în capacități de reciclare, în paralel cu un instrument de calcul pentru producători și i-au cerut ministrului Mediului să grăbească stabilirea metodologiei de calcul a tarifului de gestionare a deșeurilor.
Ministerul Mediului, Mircea Fechet a transmis în cadrul evenimentului, că va veni cu forma finală pentru metodologia de calcul a tarifului de gestionare în zilele următoare.
Ministrul Mediului a afirmat, cu subiect și predicat, că statul român s-a prefăcut că reciclează:
„Această discuție ar fi fost mult mai simplă dacă astăzi am fi avut pe hârtie niște cantități mai mari decât am avut anul trecut, sau acum 2 ani, sau acum 10 ani. Însă pornim de la o situație în care Ministerul (Mediului, n.red) s-a păcălit pe sine pentru că, deși toată lumea știa în anii din urmă că toate acele cifre, pe care le raportăm și la Comisia Europeană, de multe ori nu sunt verificate în profunzime, ca să nu folosesc acum un termen care ar putea pune în încurcătură mulți colegi din administrația publică!
„Astăzi suntem întrebați ce facem cu reciclabilul și întreb și, eu la rândul meu, ce am făcut în anii trecuți pentru că aceleași cantități pe hârtie apăreau a fi reciclate. Probabil suntem campioni la bolțari făcuți din sticlă, probabil vânduți noaptea și ziua la persoane fizice cărora le-am pierdut urma.”
„Dincolo de faptul că institutele de cercetare din România au o activitate pe care unii o apreciază ca fiind modestă, cel puțin în domeniul reciclării, iată că, totuși, păcălindu-ne unii pe ceilalți, pe hârtie, ne prefăceam că reciclăm! Acei nebeficiari ai unui sistem mincinos sunt cei care astăzi țipă cel mai tare că SGR-ul e un lucru rău. Și ne dăm în judecată, dau interviuri (…).”
CEO Returo, Gemma Webb a transmis că: „În SGR, sunt înregistrați 75.000 de retaileri și numai 17.000 colectează și returnează garanția către populație!”
Cristian Lazăr, CEO Green Pack a spus că „există o competiție între retaileri pentru colectarea amabalajelor prin sistemul SGR și că putem discuta cu siguranță despre faptul ca reprezintă un business.”
Constantin Damov a menționat că e dificil de găsit loc pe piață pentru R-PET-ul (petul din material reciclat de calitate) produs la noi în țară din cauza celui care vine din China.
În același timp, Green Group a venit cu o soluție pentru PET-ul colorat, care nu are soluție pentru R-PET: „Noi putem să reciclăm orice tip de PET. Suntem aproape singurii producători de fibră (fibra sintetică poliesterică, n.red) din Europa”.
Acesta mai spune că găsesc în baloții de la stațiile de sortare material pentru SGR: „Primim 1.500 de tone lunar de la stațiile de sortare. Găsim 30-40% material Returo scăpat printre degetele de colectare.”
„Noi, ca țară, plătim o taxă de 800 de euro/tona de paie de plastic la Comisia Europeană din cauza ineficienței sistemelor prezente.”
În ceea ce privește amenzile pentru operatorii economici care nu îndeplinesc obiectivele de reciclare, s-a transmis că primul an (începutul implementării sistemului SGR) este de grație și că amenzile nu au existat decât pe hârtie.
Primăria Sectorului 2 are probleme cu sistemul de salubrizare. După ce a accesat fonduri europene și-a dotat sistemul de salubrizare cu mașini electrice, folosirea acestora suferă un blocaj din partea autorităților centrale.
Folosirea infrastructurii moderne pentru salubrizare este considerată, din punct de vedere legislativ, neconcurențială.
Bogdan Constantinescu a spus că există 14 OIREP-uri licențiate la nivel național și 5 milioane de tone de deșeuri municipale.
Dintre acestea 500.000 de tone îl reprezintă ambalajele și că se efectuează colectarea separată a 70% dintr-un total de 33%.
Câteva aspecte discutate în cadrul evenimentului
- Aluminiul nu se reciclează la noi în țară, iar mare parte din sticla colectată se trimite la export.
- Una dintre concluziile aproximativ uniforme este aceea că ar trebui să plătim o taxă pentru cât aruncăm – plătește pentru cât arunci! Cea mai mare taxa este achitată, în prezent, pentru aruncarea gunoiului amestecat.
- O altă concluzie este aceea că, în realitate, nu știm când începe reciclarea și unde se termină.
- Taxa de salubrizare nu este uniformă la nivel național.
- În transport și logistică au apărut peste 2000 de locuri de muncă noi datorită sistemului SGR, iar acest aspect este în dezvoltare.
Ce-și doresc invitații
Taxă pe deșeuri, responsabilizarea mediului politic, predictibilitate legislativă locală, operatorii de salubritate să fie plătiți corect și la timp, oamenii să facă diferența între gunoi și deșeu, redefinirea taxei pentru gropile de gunoi, colectare separată, colaborare între actorii de pe piață.
Reciclatorii Europei fac eforturi substanțiale pentru a crea circularitate din materialul colectat. Coordonarea dintre colectare, sortare și reciclare ar putea face din țara noastră un jucător important în economia circulară.
Rămâneți pe fir, revenim cu detalii suplimentare în curând!
#conferintagreenreport #sgr #oirp #colectare #ministerulmediului
