Toate statele membre ale Uniunii Europene au inclus in programele lor obiectivele strategiei de la Lisabona si vor infrunta noi probleme precum accelerarea globalizarii, emergenta schimbarii climatice, imbatranirea populatiei europene si fenomenele migratorii, a aratat comisarul european pentru politica regionala, Danuta Hubner.
Oficialul UE a salutat noua configuratie a politicii de Coeziune economica si sociala in perioada 2007-2013, care s-a conturat in cursul negocierilor survenite in ultimele luni si in care comisarul european a pus adesea in lumina necesitatea comunitatii de a adopta noi politici in materie de protectie a mediului, releva ziarul italian L’Opinione.
Statele membre si intreprinderile locale au ajuns la un acord privind temele fierbinti in care se concentreaza actiunile de finantare publica. Este vorba in special de actiuni ce vizeaza combaterea schimbarii globale a climei, crearea de locuri de munca si eliminarea dificultatilor cu care se confrunta toate statele membre in UE legat de importul de petrol si gaze naturale.
Este vorba, prin urmare, de o politica de coeziune puternic orientata spre valorificarea resurselor durabile de energie. Este suficient sa se mentioneze faptul ca, pentru perioada 2007-2013, au fost alocate 15,2 miliarde de euro pentru investitii in energii regenerabile, 6,2 milioane de euro pentru folosirea de mijloace de transport curate si 4,2 miliarde de euro pentru ameliorarea eficientei energetice. In total, 105 miliarde de euro /dintr-un total de 347,5 miliarde de euro/ vor fi destinate ameliorarii calitatii mediului ambiant.
Promovarea si sprijinirea protejarii mediului constituie unul din punctele ferme ale agendei de la Lisabona. Alaturi de aceste interventii, o relevanta speciala o asuma investitiile pentru inovatie si dezvoltare. Peste 86 miliarde de euro, sau 25 la suta din resursele politicii de coeziune sunt puse la dispozitie in vederea atingerii obiectivului de la Lisabona de a creste cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare, pentru a ajunge la 3 la suta din PIB. In cazul Spaniei, desi sprijinul financiar pentru aceasta tara s-a redus comparativ cu perioada 2000-2006, cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare ar trebui sa depaseasca dublul in termeni absoluti.
Tehnologiilor informatiei si comunicarii li se vor aloca 15,3 miliarde de euro, o suma superioara dublului comparativ cu cea din perioada 2000-2006. Partea leului revine si infrastructurilor pentru cresterea viabilitatii, asa cum se intampla, de exemplu, cu subventionarea /prea costisitoare in opinia ziarului/ a trenului de mare viteza Torino-Milano. In Franta, acest tren costa un sfert din preturile italiene, care sunt in jur de 7,8 miliarde de euro pentru circa 125 km, comparativ cu o cifra de 5 miliarde de euro pentru 300 km, alocata de autoritatile franceze.
Comisia Europeana pare multumita de cele 450 de proiecte in care s-au angajat state membre si regiuni. Aceasta multumire a fost sesizata din declaratiile Danutei Hubner care, dupa ce a subliniat ca acordurile au fost convenite prin participarea unei game largi de subiecti juridici, inclusiv parti socio-economice, a declarat: ’’Politica de coeziune va finanta proiecte prestigioase pentru a duce mai departe programul pentru crestere economica si creare de locuri de munca in UE, pe langa alte politici comunitare’’.
In materie de combatere a schimbarii climatice, Italia s-a evidentiat in mod deosebit. Din cele 27 de miliarde de euro alocate pentru perioada luata in considerare, Italia a alocat circa 35 la suta inovatiei, 32 la suta protejarii mediului, ceva mai putin de 17 la suta combaterii schimbarii climatice, 15 la suta pentru transporturi, 10 la suta pentru sprijinirea IMM-urilor, 7 la suta pentru dezvoltarea energetica si 6 la suta pentru crearea de infrastructuri.
