Dintre cele mai poluante 20 de centrale pe carbune din UE, cinci sunt instalatiile romanesti de la Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Isalnita si Mintia. Acest fapt pune Romania pe pozitia secunda intr-un clasament al celor mai poluate tari din UE in privinta centralelor pe carbuni.
Potrivit unui raport ”Facturile de sanatate neachitate: Cum ne imbolnavesc centralele pe carbune” publicat de Alianta pentru Sanatate si Mediu (HEAL), Romania este depasita doar de Polonia in ceea ce priveste cantitatea de substante poluante eliberate in atmosfera de cosurile centralelor, si urmata de Germania.
Acest loc 2 in clasament este cu atat mai alarmant cu cat, in cazul Poloniei, carbunele acopera peste 90% din energia produsa. In Romania, doar o treime din energia utilizata este produsa in termocentrale. Acest studiu ne demonstreaza cat de poluante si depasite sunt centralele romanesti si cat mare este nevoia pentru retehnologizare” , spune Ioana Ciuta, director executiv Fundatia TERRA Mileniul III.
Carbunele inca este o sursa de energie majora in Europa, reprezentand aproximativ un sfert din productia de electricitate. Aproape 50 de centrale noi pe carbune sunt in prezent in curs de constructie. Dar dependenta continua de carbune are un pret de care factorii de decizie nu par a fi constienti: o factura neplatita pentru serviciile de sanatate. Aceasta factura este suportata de catre cetateni, prin bugetele nationale de sanatate si in general de economie, din cauza scaderii productivitatii.
Termocentralele ucid 18.200 de persoane pe an
Emisiile provenite de la centralele pe carbune din Europa contribuie in mod semnificativ la agravarea bolilor provocate de poluarea mediului. Cele mai recente date continute de raportul HEAL arata ca, la nivelul Uniunii Europene, acest factor de poluare este responsabil in fiecare an pentru 18.200 de morti premature, aproximativ 8.500 de cazuri noi de bronsita cronica si peste 4 milioane de zile de lucru pierdute.
In termeni economici, impactul arderii carbunelui in Europa costa aproximativ 42,8 miliarde euro pe an. Aceste costuri sunt asociate in mare parte cu afectiunile respiratorii si cardiovasculare ce reprezinta doua tipuri principale de boli cronice in Europa. Cu exceptia catorva tari, bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces in Europa si sunt responsabile pentru aproximativ 40% din decese (circa 2 milioane de decese pe an).
Impreuna, centralele pe carbune din Polonia, Romania si Germania sunt responsabile pentru mai mult de jumatate din impactul total al acestor instalatii asupra sanatatii umane.
Centralele electrice pe carbune, cea mai importanta sursa de emisii de mercur in Europa
Centralele electrice pe carbune elibereaze cantitati substantiale de pulberi in suspensie, dioxid de sulf, oxizi de azot – cele din urma contribuind indirect la formarea ozonului. Dintre acestea, cele mai periculoase pentru sanatate sunt pulberile fine (PM2.5) si ozonul. Avand in vedere ca poluantii se pot imprastia in aer pe distante mari si nu au granite, intreaga populatie europeana este afectata.
Alte substante periculoase emise de cosurile centralelor de carbune sunt metalele grele, precum mercurul si poluantii organici persistenti (POP), cum sunt dioxinele si hidrocarburile policiclice aromate (PAH). Intoxicarea cu acestea se poate face fie direct, prin respiratie, fie indirect, preluate prin alimente si apa. Un motiv special de ingrijorare il reprezinta cantitatile mari de mercur, avand in vedere ca acesta poate afecta dezvoltarea cognitiva a copiilor si poate afecta in mod ireversibil organele vitale ale fatului.
Aceste date privind impactul carbunelui asupra sanatatii sunt cu atat mai ingrijoratoare pentru Romania avand in vedere ca Guvernul nu ia masuri, ci dimpotriva amana retehnologizarea a 28 de termocentrale care trebuie sa-si reduca emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi”, spune Ionut Brigle, activist Bankwatch Romania.
Peste 90% din populatia urbana din Europa este expusa la niveluri mari de PM2.5
Aproape fiecare persoana este expusa la poluarea aerului pe timpul vietii. Aceasta expunere pe termen lung creste semnificativ riscul de a dezvolta boli cronice cardiovasculare sau respiratorii. Intre 4% si 10% din populatia europeana a fost diagnosticata cu boli cronice obstructive pulmonare, iar aproximativ 30 de milioane de europeni sufera de astm.
Concediul medical asociat acestor afectiuni afecteaza productivitatea si genereaza costuri. Necesitatea de a lua medicamente sau de a primi ingrijiri medicale reprezinta o presiune bugetara atat asupra persoanelor afectate, cat si asupra sistemelor publice de sanatate. Dar dincolo de costurile economice, cea mai afectata este bunastarea oamenilor, a familiilor si a comunitatilor, care ar trebui sa fie protejate de efectele negative asupra mediului.
Cheltuielile publice de sanatate provocate de bolile cardiovasculare au fost estimate la 196 miliarde de euro pe an pentru UE, in timp ce pentru bolile respiratorii cronice costurile au fost estimate la 102 miliarde de euro pe an, de catre European Lung Foundation (ELF) si European Respiratory Society (ERS).
O centrala mare pe carbune emite anual mai multe mii de tone de poluanti atmosferici periculoasi si are o durata de viata medie de cel putin 40 de ani. Constructia de noi centrale electrice pe carbune ar insemna ca emisiile periculoase si efectele lor asupra sanatatii se vor multiplica si vor continua pentru multi ani. De asemenea, ar contrabalansa reduceri de poluanti atmosferici realizate in alte sectoare.
