Pe 21 ocotombrie, reprezentanți ai autorităților statului, activiști și reprezentanții partidelor politice s-au întâlnit în poiana „La Sanctuar” din pădurea Balotești pentru a discuta următorul pas privind implementarea Centurii Verzi București – Ilfov. La întâlnirea pentru crearea planului operațional de implementare, printre alții, au participat un consilier al primului ministru, un secretar de stat al ministerul Mediului și green city managerul capitalei.
Proiectul Centurii Verzi București-Ilfov a intrat într-o nouă etapă, concretizând viziunea inițială într-un plan operațional de implementare.
După un consens politic și administrativ fără precedent, exprimat prin semnarea Memorandumului pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, la care au aderat liderii principali ai țării, s-a organizat prima întâlnire a grupului de lucru dedicat acestui proiect.
Evenimentul a avut loc în 21 octombrie, într-o locație simbolică – poiana „La Sanctuar” din pădurea Balotești, pe malul apei Vlăsiei.
O nouă etapă pentru Centura Verde
Alex Găvan, conservaționist și fondator al Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, a subliniat că această inițiativă a intrat în faza concretă a acțiunii.
„Am trecut de la viziune și consens politic la concretul acțiunii executive. Centura Verde este masca de oxigen a capitalei și a zonei metropolitane”, a declarat Găvan.
El a explicat că proiectul, visat încă din 2017, și-a găsit acum fundamentul în colaborarea dintre instituțiile-cheie ale statului și societatea civilă.
Prin consensul politic realizat, proiectul Centurii Verzi și-a asumat misiunea de a oferi soluții viabile pentru sănătatea publică, reducerea poluării și combaterea efectelor schimbărilor climatice.
Un sprijin politic și administrativ solid
Memorandumul semnat de reprezentanții tuturor partidelor importante, alături de premierul României, ministrul Mediului, primarul general al capitalei și președintele Consiliului Județean Ilfov, a marcat un moment crucial în angajamentul autorităților.
Acest sprijin politic este esențial pentru a transforma planul într-o realitate tangibilă.
La întâlnirea de lucru au participat reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale și locale, precum Mihaela Frăsineanu (Cancelaria Prim-Ministrului), Ionuț-Sorin Banciu (Ministerul Mediului), Bogdan Suditu (green city managerul capitalei), experta în urbanism Andreea Voineag (expert urbanist, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București), dar și membrii și partenerii Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, Alex Găvan, Florin Stoican, Daniel Sărdan, Oana Cambera, Ciprian Gălușcă, Alina Kasprovski, Ciprian Teleman, Ciprian Stănescu, Mircea Ilie.
„Am vorbit pentru prima oară public în 2017 despre visul de a realiza o centură verde a capitalei după modelul a cărei eficiență a fost deja dovedită la nivel internațional. În aprilie 2023 am lansat oficial Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, demers apolitic. Și iată că acum, cu consens politic și asumare administrativă, ne apucăm de treabă. Pentru mine, Centura Verde București-Ilfov reprezintă un alt fel de optmiar. A luat mai bine de un an și jumătate de la anunțarea publică a expediției să formăm echipa, să ne aliniem cu toții și să fim pe aceeași pagină, pentru că sănătatea noastră, a tuturor, nu are culoare politică”, a declarat conservaționistul Alex Găvan.
Un simbol al ascensiunii colective
Într-o metaforă inspirată din experiențele sale de alpinist, Alex Găvan a comparat Centura Verde cu o ascensiune pe un vârf de 8,000 de metri.
După efortul inițial de formare a echipei și atingerea unui consens, grupul de lucru se află acum la „tabăra de bază„, pregătindu-se pentru etapa finală a proiectului – implementarea propriu-zisă.
„Centura Verde reprezintă masca de oxigen a capitalei și a zonei metropolitane. Aici, pe pământ, oxigenul înseamnă viață”, a adăugat el, subliniind importanța vitală a acestui proiect pentru sănătatea locuitorilor din București și Ilfov.
Un proiect de sănătate publică și mediu
Centura Verde București-Ilfov nu este doar o soluție pentru sănătatea publică și reducerea poluării, ci și un proiect social și ecologic de anvergură.
În contextul crizei de mediu cu care se confruntă capitala României și zonele periurbane, inclusiv tăierile necontrolate de păduri, acest proiect vizează să atenueze impactul schimbărilor climatice și să protejeze mediul natural din jurul Bucureștiului.
Cu o puternică componentă socială și de sănătate, inițiativa reunește sub umbrela sa peste 150 de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice, bucurându-se, de asemenea, de susținerea Administrației Prezidențiale.
Centura Verde reprezintă un exemplu clar de colaborare între autorități și cetățeni pentru un scop comun – crearea unui viitor sustenabil pentru generațiile viitoare.
Într-un răspuns pentru Green Report, Bogdan Suditu, green city manager-ul Bucureștiului a insistat asupra faptului că este nevoie de o comunicare foarte bună cu toți actorii implicați astfel încât să se înțeleagă ce trebuie să fie Centura Verde, și să nu se înțeleagă că de mâine vor începe exproprierile.
„Cu toții, fie că discutăm despre reprezentanți ai autorităților sau despre reprezentanți ai grupurilor civice, credem în proiectul Centura Verde a Bucureștiului.
Exercițiul de teren a demonstrat că încă mai există foarte multe zone valoroase care pot fi conservate și altele care pot fi regenerate. Avem nevoie ca în perioada următoare să facem un plan de acțiune coerent și cu o foarte bună comunicare pentru a se înțelege de către publicul larg, autorități sau instituțiile care gestionează păduri ș.a.m.d. ce este Centura Verde în așa fel încât să nu se înțeleagă că este un coridor care de mâine va fi înverzit, împădurit.
Va fi un culoar ecologic care va fi dezvoltat în timp și care, pe de o parte, trebuie să creeze avantaje pentru comunitate și pentru gestionarii de păduri actuali, dar în egală măsură să fie un spațiu accesibil pentru locuitorii Bucureștiului și ai zonei Metropolitane, respectiv ai județului Ilfov”, a declarat Bogdan Suditu.
Fundamentele Centurii Verzi București – Ilfov sau centura Verde – Galben – Albastră, așa cum o definiște Platforma Civică Impreună pentru Centura Verde, se bazează pe trei piloni esențiali: pădurile, pășunile și terenurile agricole, resursele de apă.
Protejarea puținelor păduri rămase în județul Ilfov
Prima regulă a conservării este protejarea a ceea ce mai există în patrimoniul național. În acest sens, a fost redactat un proiect de lege depus la Parlament în 12 aprilie 2023.
În expunerea de motive ale actului normativ propus de Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde se regăsesc:
- Poluarea Bucureștiului: Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, cu un indice de poluare foarte ridicat, depășit doar de capitalele Albaniei și Macedoniei.
- Spații verzi insuficiente: Orașul dispune de doar 7,5% din suprafață ocupată de spații verzi, ceea ce echivalează cu 9,86 mp de spațiu verde pe locuitor, comparativ cu 120 mp în Viena.
- Probleme cu calitatea aerului: Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement din cauza depășirii constantelor nivelurilor de poluare (PM10, PM2.5) și a incapacității autorităților de a monitoriza calitatea aerului.
- Tăieri ilegale de pădure: Tăierile masive de păduri din jurul Bucureștiului, inclusiv tăieri legale necorespunzătoare, afectează mediul și sănătatea locuitorilor.
- Deficit de vegetație forestieră: Bucureștiul are cel mai mare deficit de vegetație forestieră din țară (3%), iar județul Ilfov (16%) este de asemenea sub limita normală.
- Legislație insuficientă: Există o nevoie urgentă de o legislație care să protejeze pădurile periurbane și să oprească exploatarea acestora.
- Codul silvic: Principalul act normativ, care definește fondul forestier național și impune obligații legale de protecție.
- Inconsistențe legislative: Reglementările actuale permit tăieri necorespunzătoare, iar lipsa unei legislații clare crește vulnerabilitatea pădurilor din jurul Bucureștiului.
- Strategia Forestieră Națională 2018-2027: Necesitatea de a crește suprafața pădurilor urbane și periurbane pentru a asigura conectivitatea peisajului.
- Aderarea la UE: România are obligații legate de protecția mediului conform legislației Uniunii Europene.
- Proceduri de infringement: Țara se confruntă cu diverse proceduri din cauza nerespectării angajamentelor de protecție a mediului.
- Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă: România trebuie să ia măsuri pentru a combate poluarea și a proteja pădurile.
- Beneficii ecologice și sociale: Pădurile urbane îmbunătățesc calitatea aerului, reduc temperatura și contribuie la sănătatea fizică și mintală a locuitorilor.
- Efecte asupra sănătății: Studii arată că pădurile contribuie la reducerea riscurilor de boli respiratorii, îmbunătățesc sistemul imunitar și calitatea vieții.
- Strategia Uniunii Europene 2030: Obiectivul de a planta 3 miliarde de arbori până în 2030 subliniază importanța pădurilor pentru combaterea schimbărilor climatice și a dezastrelor naturale.
Împăduririle și reîmpăduririle:
În colaborare cu Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii, Primăria Municipiului București, primăriile din localitățile învecinate, Consiliul Județean Ilfov, precum și cu alte instituții și organizații relevante, se vor căuta soluții viabile pentru a identifica terenuri disponibile pentru plantări.
Scopul este de a reconecta pădurile existente într-o măsură cât mai mare posibilă.
De asemenea, se va acorda atenție replantării pădurilor defrișate care nu au fost regenerate conform legislației în vigoare.
Sursele de finanțare pentru susținerea acestui demers
- PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență, care include jaloane specifice pentru proiectele de împădurire.
- Finanțări suplimentare pentru proiectele de împădurire și regenerare pot fi accesibile prin intermediul fondului de regenerare și conservare al RNP Romsilva, precum și printr-un program special dedicat al Administrației Fondului de Mediu.
La nivel național, se preconizează împădurirea a 56.000 de hectare până la sfârșitul anului 2026, inclusiv în zonele periurbane.
De asemenea, se planifică crearea a peste 300 de hectare de păduri urbane până în aceeași dată.
Deschiderea pădurii către oameni:
Accesul la pădure pentru activități recreative, sportive sau educaționale este considerat un drept fundamental.
În prezent, legislația actuală interzice accesul în orice pădure din țară, în afara traseelor marcate și omologate, fapt ce constituie o contravenție.
Această situație este percepută ca fiind nejustificată și necesită modificări.
În acest context, a fost depus un proiect de lege în Parlament, care a fost deja adoptat de Senat. Urmează ca acesta să fie supus votului în Camera Deputaților, for decizional.
Recomandări:
Lege pentru conservarea pădurilor Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic.
Expunerea de motive pentru protejarea pădurilor din Ilfov.
#centuraverde #conservare #ecologie #memorandum #aercurat #planoperational #acceslanatura #reforestation #climateaction #greenbelt
