Cu o vechime pe piata romaneasca de doar trei ani, compania austriaca Brantner se poate lauda cu o premiera in industria autohtona a mediului: prima productie de compost organic industrial. Insa, pentru moment, compania nu intentioneaza sa comercializeze acest compost, ci sa-l foloseasca pentru reabilitarea solurilor afectate, din siturile aflate in proprietatea Brantner.
Compania Brantner Servicii Ecologice a patruns in spatiul economic romanesc in 2004, odata cu achizitionarea firmei sibiene GETESIB. Printr-un proiect joint venture, compania a preluat actiunile acestei firme si a demarat activitatea de gestiune a deseurilor in Sibiu. Asa cum povesteste Christian Lampl, general manager Brantner, aceasta achizitie a ajutat compania sa evite tevatura birocratica de obtinere a unei licente. Lampl sintetizeaza problema astfel: "Pentru activitati operationale ai nevoie de licenta. Licenta o obtii numai daca ai un contract. Contractul il obtii numai daca ai castigat o licitatie. Deci era un cerc vicios, pe care nu il puteam rupe decat cumparand o companie care deja avea aceasta licenta".
Pe plan european, compania activeaza in domeniul colectarii si reciclarii deseurilor de sticla – pe care le transforma in materie prima – sticla spongioasa – si a deseurilor comerciale, revalorificate ca si combustibili alternativi. De asemenea, printr-un proiect de joint implementation, compania Brantner s-a angajat sa vanda Ministerului Mediului din Olanda certificatele verzi obtinute in urma reducerii emisiilor de CO2 in fabrica de la Bauska Bystrica.
Gunoiul ca business
In Romania, Brantner ofera servicii complexe de salubrizare. Discutand oportunitatea de investitie pe piata romaneasca intr-un domeniu aparent acaparat de doua-trei companii-mamut, Lampl a declarat ca "un mare potential l-a constituit faptul ca in Romania sunt 22 de milioane de locuitori. In Slovenia, de exemplu, sunt doar 2 milioane. Nu ai loc sa te misti pe piata. In Romania, chiar daca exista competitori mari, cum ar fi Rosal sau Urban, piata este mare si e loc pentru toata lumea".
Perspectivele dezvoltarii unei afeceri in salubrizare sunt in continuare optimiste. Lampl observa "o crestere a companei odata cu dezvoltarea economica a tarii. Cu cat mai rapid se dezvolta economic Romania cresc salariile, cresc taxele pentru gestionarea deseurilor si, implicit, creste profitul nostru". Christian Lampl spune ca Brantner nu a intentionat sa intre pe piata salubrizarii bucurestene, in primul rand pentru ca, la momentul initierii investitiei, in Capitala erau deja contractate companiile autorizate pentru salubrizare. "Acum ar fi un moment bun pentru patrunderea pe piata bucuresteana fiindca anul acesta expira autorizatiile de salubrizare. Sigur ca orice investitor doreste sa intre pe piata bucuresteana. De aceea, daca vor expira contractele celor care au in prezent autorizatie de salubrizare, vom incerca sa patrundem si pe aceasta piata."
Gunoiul ca instrument electoral
In Austria, curatenia se face. In Romania, doar se discuta despre curatenie. Si cine sa dezbata mai mult si mai retoric problema decat politicienii nostri? Christian Lampl ofera exemplul Clujului, unde este primar Emil Boc, liderul Partidului Democrat. "In Austria, nimeni nu vorbeste despre curatenie. Este curat, si, cu asta, basta. Dar aici este un subiect fierbinte. Domnul Boc ne suna si ne spune "vedeti ca nu este destul de curat in locul X" pentru ca a mentine curatenia este si o chestiune de imagine, nu doar una administrativa." Capitalul de imagine nu a fost niciodata unul neglijabil. Ca reprezentant al companiei Brantner, Christian Lampl este perfect constient de avantajul pe care l-a constituit, la intrarea pe piata, imaginea austriaca a firmei sale. "Oricine a mers macar o data in Austria a observat cu usurinta ca este foarte curat. Si atunci cand firma noastra a fost contractata, toata lumea se astepta sa facem o curatenie la fel de temeinica precum cea din Austria. Imaginea austriaca ne-a fost de un real folos in castigarea licitatiilor, mai ales in zona Transilvaniei, unde relatiile cu Austria au o vechime istorica."
Gunoiul ca problema sociala
Desi imaginea de companie austriaca a fost un resort la inceputul activitatii acesteia in Romania, Lampl puncteaza, de asemenea, ca "nu pot aduce 900 de austrieci aici ca sa faca o curatenie austriaca", subliniind faptul ca lipsa de educatie nu se vede doar din absenta unor diplome scolastice, ci si atunci cand vine vorba despre constiinciozitatea la locul de munca. General managerul companiei Brantner atrage atentia si asupra altei probleme sociale. El spune ca implementarea unui sistem automatizat, eficient, de managemet al deseurilor ar lasa fara ocupatie segmentul populatiei care face din colectarea gunoiului un mod de subzistenta.
"In momentul de fata nu exista mare diferenta intre activitatea pe care o presteaza societatile
de salubrizare si cea prestata de persoanele fizice neautorizate care colecteaza deseuri. Insa, atunci cand vom automatiza serviciul de colectare si sortare, aceste persoane nu vor mai avea un obiect de munca. Va fi foarte dificil sa gasim o modalitate de a-i reintegra in alte activitati remunerate." Conform celor spuse de Lampl, un alt impediment social pentru reusita, in Romania, a unei companii de salubrizare ar fi faptul ca oamenii, obisnuiti din comunism cu sistemul ghenei de bloc, accepta greu sa se adapteze infrastructurii de colectare
selectiva a deseurilor.
