Izolarea pereților cu vată minerală, sistemele de pompe de căldură și panouri fotovoltaice și tâmplăria de înaltă performanță au fost menționate ca soluții preferate de eficientizare energetică. Specialiștii din domeniu au explicat, joi, în cadrul Conferinței Green Report „Eficiența energetică a clădirilor. Soluții tehnice și finanțarea lor” care sunt alegerile pe care le-ar face pentru propriile locuințe.
Ing. dr. Horia Petran, președintele Asociației Cluster Pro nZEB, a povestit care sunt soluțiile pe care a început deja să le implementeze la propria locuință, care se află în lucru, și care a fost gândită pentru a deveni, pe parcursul mai multor etape, nearly zero energy building (nZEB). Petran a spus că a apelat la ambele programe ale Administrației Fondului de Mediu (AFM) – Casa verde fotovoltaice și Casa eficientă energetic – pentru finanțare.
„O parte din soluțiile pe care le-am gândit, le-am aplicat înainte să mi se aprobe dosarul, și atunci nu pot să recuperez niciun leu din finanțare, dar o parte o să mă ajute. Este vorba despre izolare termică cu vată minerală bazaltică, ferestre cu valoare „U” apropiate de casa pasivă, sub 0,9 W / (m²K), montare pe cadre, izolarea planșeului sub pod. Pompa de căldură este gândită pentru a acomoda acum un solar termic și fotovoltaice pentru că vor funcționa împreună. Pompa de căldură mi-am pus-o acum mai bine de un și jumătate. Deja am avut două ierni în care am beneficiat de ea, după ce am renunțat la centrala termică pe gaz. La fel și ventilarea mecanică cu recuperarea căldurii. Am instalat-o încă de la început. Din punct de vedere al performanței clădirii, va fi nZEB când voi termina. Din punct de vedere al gospodăriei, sper să ajung să fiu prosumator”, a explicat președintele Asociației Cluster Pro nZEB.
Prof. univ. dr. Cătălin Lungu a spus că soluțiile depind foarte mult de fondurile avute la dispoziție. „M-aș duce către materiale care sunt cunoscute, cum ar fi vata minerală. Deci aș folosi vată bazaltică pentru termoizolare. Aș folosi o armare și o tencuire suficient de solidă la exterior pentru a oferi o durabilitate mare în timp a termosistemului. Apoi, pentru partea de terestre m-aș duce către o tâmplărie cu trei straturi de geam foarte eficiente energetic și care să îmbine lemn și metal. Evident, este vorba probabil de cea mai scumpă variantă existentă în momentul ăsta pe piață”, a spus Lungu.
În ceea ce privește instalațiile, profesorul a spus că ar folosi toate soluțiile potrivite pentru a genera energie din surse regenerabile. „Aș cupla o pompă de căldură cu panouri termosolare și panouri fotovoltaice. Bineînțeles, la interiorul clădirii, nu aș putea să nu utilizeze avantajele ventilării mecanice cu recuperare”, a explicat el.
Cătălin Lungu a spus că s-ar îndrepta și spre o încălzire cu radiație în camerele în care nu există prea mult mobilier – pardoseli radiante sau pereți radianți. Pentru celelalte camere, ar folosi soluțiile clasice cu calorifere sau corpuri de încălzire statice.
Ghid pentru eficientizare energetică
Pe de altă parte, directorul executiv al Asociației pentru promovarea eficienței energetice în clădiri (ROENEF), Mihai Moia, spus că organizația din care face parte va lansa în curând un ghid cu cele mai performante măsuri de creștere a eficienței energetice a clădirilor. Acesta va cuprinde exemple concrete, inclusiv o casă individuală, o școală, astfel încât să se poată vedea ce măsuri trebuie să implementeze o persoană pentru a avea o renovare care să atingă standardul nZEB.
„Din perspectiva asociației, asigurăm și neutralitatea din perspectiva tehnologică pentru că așa mi se pare corect. Ne gândim că vrem să atingem acest standard de performanță energetică și să vedem într-adevăr renovarea dintr-o perspectivă complexă, prin prisma beneficiilor pe care le aduce – reducem consumul de energie, facem economie de bani, dar ne asigurăm un confort și beneficiile în legătură cu sănătatea noastră”, a subliniat Mihai Moia.
Vicepreședintele Fundației Eco Civica, Dan Trifu, a oferit exemplul renovării casei de la țară, spunând că ar trebui pornit cu o fundație de beton, pe care majoritatea caselor din rural nu o au și care e necesară. Trifu a mai menționat pereții din cărămidă cu vată bazaltică între ei, acoperișul din lemn și țiglă, tâmplăria din lemn și tencuiala la interior clasică, cu mortar.
Arhitecta Raluca Munteanu, reprezentanta Ordinului Arhitecților din România (OAR), a atras atenția că nu poate exista o singură soluție „cea mai bună”, care să se aplice în mod universal, ci trebuie individualizate. „Sunt momente când pot să folosesc polistiren sau vată minerală sau altceva. Trebuie să văd mai întâi pacientul, care pacient poate să fie clădire nouă sau clădire existentă. Pe mine, ca arhitect, mă interesează contextul și imaginea urbană și confortul psihic și estetic al clientului și, în secundar, dar important – atingerea performanțelor energetice pentru că astea se vad în buzunarul clientului”, a menționat arhitecta.
Citește și: Arh. R. Munteanu despre termoizolarea clădirilor: Orașele sunt organisme; tratamentul trebuie individualizat
