Deși schimbările climatice sunt globale, impactul este local și regional, iar vulnerabilitatea comunităţilor variază foarte mult în funcţie de țără și regiune. Gradul de conștientizare al schimbărilor climatice a fost legat de modul în care comunitățile se adaptează la aceste schimbări.
Potrivit unui nou studiu, publicat în revista Climatic Change, istoricul căutărilor Google poate fi folosit ca un „barometru al conștientizării sociale” pentru a măsura gradul de conștientizare a comunităților cu privire la schimbările climatice și capacitatea lor de a se adapta la acestea.
Căutările pe Google sunt ca o fereastră către întrebările și preocupările din mintea colectivă a societății. Istoricul căutărilor a fost folosit pentru a avertiza epidemiologii despre focarele de gripă (deși cu un succes diferit) și pentru a evalua modul în care comunitățile pot reacționa la fenomene meteorologice extreme precum uraganele.
Discuția despre acțiunile în domeniul schimbărilor climatice, cum ar fi „adaptarea”, se axează deseori pe locuri cunoscute și expuse la risc, cum ar fi Insulele Pacificului. Pe măsură ce crește nivelul mării, comunitățile sunt obligate să se adapteze prin construirea de ziduri maritime sau, în cazuri extreme, să se mute.
Secretarul general al ONU: Au mai rămas doi ani în care putem acţiona pentru combaterea schimbărilor climatice
Potrivit studiului, înțelegerea modului în care comunitățile sunt conștiente despre impactul schimbărilor climatice este esențială pentru a determina cât de dispuși sunt oamenii să se adapteze. Astfel, găsirea unei modalități de a măsura rapid gradul de conștientizare a opiniei publice cu privire la schimbările climatice ar putea contribui la asigurarea finanțării și a resurselor în domenii care nu numai că au nevoie cel mai mult, dar sunt, de asemenea, dispuse să ia măsurile necesare.
„În cercetarea noastră, am folosit istoricul de căutare Google pentru a măsura gradul de conștientizare a schimbărilor climatice în diferite comunități și pentru a arăta cum hărțile de conștientizare (precum cea de mai jos) pot ajuta la o mai bună orientare a finanțării și a resurselor”, spun autorii cercetării.
Harta mondială a conștientizării privind schimbările climatice, bazată pe volumul relativ al căutărilor legate de schimbările climatice și pe vulnerabilitatea schimbărilor climatice. Culorile arată relația dintre conștientizare și vulnerabilitate: galben, „conștientizare ridicată, risc ridicat”; portocaliu, „conștientizare redusă, risc ridicat”; violet închis, „conștientizare ridicată, risc scăzut”; mov, „conștientizare redusă, risc scăzut”.
Apoi, cercetătorii au împărțit țările în categorii în funcţie de conștientizarea climatică, a bogăției și a riscului de impact al schimbărilor climatice (bazate pe factori precum temperatura, precipitațiile și densitatea populației). Toate aceste variabile pot influența capacitatea comunităților de a se adapta la schimbările climatice.
O hartă interactivă a schimbărilor climatice arată cu cât se va încălzi lumea până în 2050
Aceasta este o modalitate rapidă de a măsura gradul de adaptare a comunităților la schimbările climatice, în special la scară globală. De exemplu, două țări din categoria „înalt grad de conștientizare, cu grad ridicat de risc” sunt Australia și Insulele Solomon, însă aceste două națiuni diferă foarte mult în ceea ce privește resursele financiare. Australia are o economie mare și, prin urmare, ar trebui să își finanțeze propria adaptare la schimbările climatice, în timp ce Insulele Solomon ar fi un candidat pentru finanțarea ajutorului internațional în domeniul climei.
„Privind situațiile specifice ale țărilor – nu numai în ceea ce privește bogăția lor relativă, dar și gradul de implicare publică a acestora în problemele legate de climă – nu numai că putem îmbunătăți direcţionarea strategică a fondurilor pentru adaptarea la schimbările climatice, dar putem, de asemenea, să determinăm ce tip de abordarea poate fi cea mai bună”, se mai arată în studiu.
Desigur, există o mulțime de alte modalități de a evalua pregătirea statelor de a face faţă schimbările climatice în afară de căutările Google. Mai mult, accesul la internet este limitat în multe țări, ceea ce înseamnă că istoricul căutărilor Google poate fi înclinat spre preocupările cetățenilor mai bogați sau urbanizați din acea țară.
Conștientizarea privind schimbările climatice a fost măsurată anterior utilizând sondaje și interviuri. Această abordare oferă o mulțime de detalii, dar este, de asemenea, costisitoare.
„Metoda noastră mare de date poate fi, prin urmare, mai utilă în luarea deciziilor rapide, la scară largă, cu privire la locul și momentul când se furnizează fonduri pentru adaptarea la schimbările climatice”.
Cu toate acestea, autorii studiului recunosc că istoricul căutărilor Google, de asemenea, nu poate furniza informaţii despre pozițiile politice ale guvernelor privind problemele climatice.
