Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa și, chiar și acum, când măsurile pentru prevenirea coronavirusului țin românii în case, rețelele de măsurare a calității aerului înregistrează vârfuri de poluare, inclusiv noaptea.
Captură de pe uradmonitor.com, pe 20 martie
Am locuit în Manila, capitala Filipine, un an și două luni. Acolo, spațiile verzi ocupă doar 3% din suprafața orașului din arhipelagul filipinez, în timp ce țara pierde 47.000 de hectare de pădure pe an. La orele de vârf, pe străzi sunt de 1,75 ori mai multe mașini decât poate susține infrastructura, iar nivelul de particule în suspensie era, în februarie 2019, de șase ori mai mare decât cel considerat sigur. Iar asta era o obișnuință. Efectul? 120.000 de decese pe an.
Ne-am întors în București în noiembrie 2019, unde locuiam încă din 2005 înainte să plecăm în Filipine, tocmai pentru că mi s-a părut, într-o vizită în țară, că aerul e ca la munte. Nu mai verificam aplicația pe care o foloseam în Manila, însă, pe Facebook, prietenii virtuali trăgeau semnale de alarmă că poluarea este la niveluri îngrijorătoare.
„Mirosul poate să nu existe deloc și aerul să fie foarte poluat. Particulele în suspensie nu au miros, dar ele afectează sistemul respirator și duc la boli precum bronșite, alergii, pneumonii, care pot deveni grave”, mi-a explicat Oana Neneciu, de la Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, când i-am spus că în zona mea nu se simte nimic ciudat în aer.
Abia se lansase aerlive.ro, o platformă independentă, cu 10 senzori pentru măsurarea calității aerului. În perioada 10 – 31 decembrie, toți senzorii au înregistrat depășiri ale particulelor în suspensie PM2.5 și PM10 față de limitele prevăzute de Organizația Mondială a Sănătății.
Valoarea limită zilnică prevăzută de legislația românească pentru PM 10 este de 50 micrograme pe metru cub, iar limita anuală este de 40 de micrograme. Pentru PM 2,5 legislația națională prevede doar o limită anuală de 25 de micrograme pe metru cub, dar Organizația Mondială a Sănătății prevede o limită zilnică de 25 de micrograme pe metru cub și una anuală de zece micrograme pe metru cub.
De exemplu, în acest interval de 21 de zile de monitorizare a aerlive.ro, stația de la Piața Sudului a avut 14 zile în care nivelul de PM2.5 a trecut de limita de 35 ug/m3 și nouă zile în care nivelul PM10 a fost mai mare de 50 ug/m3. Pe 16 decembrie, stația de pe bulevardul Ion Mihalache a înregistrat nivelul de PM2.5 de 41 ug/m3, adică dublu față de valoarea limită anuală, iar la Piața Sudului erau 63 ug/m3, adică triplu. În zilele care au urmat, valorile microparticulelor au fost în continuare ridicate, depășind chiar și de cinci ori limitele admise. De Crăciun, când toată lumea a plecat în vacanță, harta aerlive.ro s-a făcut verde – un indicator pentru calitatea bună a aerului.
Apoi, după ce vacanța de sărbători s-a încheiat, nivelul de poluare a început să urce din nou. În noaptea de cinci spre șase ianuarie a avut loc un episod de poluare extremă despre care a scris toată presa. Airly, o altă platformă independentă, a înregistrat depășiri între 200% și până la 700% la toate cele 16 stații ale sale. Octavian Berceanu, consilier general în cadrul Municipiului București, a comparat poluarea din București cu cea din Sydney, care se îneca atunci în fum provenit de la incendiile devastatoare de vegetație. În orașul din Australia valorile PM2.5 erau de 169 ug/m3, iar cele de PM10, de 96 ug/m3, iar în București de 143, respectiv 161.
Rețeaua oficială de măsurare a calității aerului, calitateaer.ro, a înregistrat depășiri mici, pentru că nu toate stațiile funcționează. De exemplu, cea din Lacul Morii, singura care a înregistrat date legate de poluarea cu PM2,5 din cele șapte, a arătat un nivel maxim de 111.37 µg/m³ la ora 23.00, adică o depășire de peste patru ori mai mare.
În luna ianuarie, rețeaua aerlive.ro a înregistrat depășiri la toate stațiile. Stația de la Băneasa Nord a înregistrat 21 de zile de depășiri pentru PM2.5 și 16 zile, pentru PM10.
Senzorul aerlive.ro de la Piața Sudului, 2 martie
Vârfuri de poluare au apărut, de atunci, regulat, inclusiv în nopțile de weekend. De exemplu, pe 2 martie, în noaptea de duminică spre luni, senzorul de la Piața Sudului din rețeaua aerlive.ro arăta un nivel de PM2.5 de 474 µg/m³ și 559 µg/m³ – PM10. Tot atunci, la ora două dimineața, senzorul de la Moșilor indica 485 µg/m³ de PM2.5 și 604 µg/m³ – PM10, iar cel de pe strada Mihalache – 329 µg/m³ – PM2.5 și 373 µg/m³ – PM10.
Calitatea aerului s-a îmbunătățit abia la jumătatea lunii martie, ca urmare a unor măsuri preventive față de stoparea răspândirii coronavirusului: reducerea traficului și a activităților economice. Totuși, hărțile aplicațiilor au rămas roșii noaptea, adică în aer era un nivel ridicat de poluare. De exemplu, vineri, 20 martie, aproape de miezul nopții, harta aerlive.ro era roșie și, pe alocuri, cărămizie – indică nivel ridicat de poluare.
[box type=”info” align=”aligncenter” ]
Ce sunt PM2.5 și PM10
Forma prescurtată de „PM” înseamnă „particulele în suspensie”, care reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.
„Ele reprezintă un grup complex de poluanți care variază în funcție de dimensiune, formă, compoziție și origine. Particulele produse de traficul rutier includ emisiile de carbon provenite de la motoare, bucăți mici de metal și cauciuc din uzura și frânarea motorului, precum și praful de pe suprafețele rutiere. Altele includ reziduuri din construcții și industrie, precum și polen și particule de sol”, explică cei de la aerlive.ro.
Un pericol îl prezintă în special particulele în suspensie mai mici de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
[/box]
Semnale de alarmă mai vechi
În 2010, Ecopolis, unul dintre ONG-urile care au înființat platforma aerlive.ro, a realizat un studiu în care a analizat datele colectate tot anul de cele opt stații de monitorizare a aerului ale statului. Era primul studiu despre calitatea aerului din București.
„Pe vremea aceea, mai mult funcționau decât nu funcționau”, a spus Oana Neneciu despre stațiile din rețeaua publică, făcând referire la situația actuală, când multe nu furnizează date.
„Au fost înregistrate depășiri maxime de peste cinci ori mai mari decât limita zilnică pentru PM10 și de peste șase ori mai mari decât limita zilnică pentru PM2.5. Mediile anuale, atât pentru PM10 cât și pentru PM2.5, sunt mai mari decât limita anuală la toate stațiile la care sunt măsurate. În concluzie, substanțele cele mai periculoase pentru sănătatea populației din București sunt pulberile în suspensie PM10 și PM2,5”, arată organizația în concluzia studiului.
„Până nu am montat acești senzori, până nu am arătat negru pe alb care e poluarea în București, nu s-a activat nici societatea civilă, nici autoritățile. E ceva invizibil, nu se vede”, a spus Oana Neneciu, pentru Green Report, cu referire la reacția destul de slabă după studiul din 2010.
Mai târziu, în 2014, Primăria București mai primește un semnal de alarmă. Studiul de mediu numit „Raportul privind Etapa a II-a din cadrul proiectului «Planuri de calitate a aerului ambiental din municipiul București»” arată că aerul era poluat pe arii întinse.
„Nivelurile totale de poluare reprezentând contribuţia cumulată la valorile concentraţiilor din aerul înconjurător – a traficului rutier, încălzirii rezidenţiale, activităţilor industriale şi de prestări servicii, altor categorii de activităţi luate în calcul, precum şi a fondului de poluare regional – determină depăşirea, pe arii întinse din cadrul municipiului, a valorilor limită / valorilor ţintă pentru NO2, PM2,5 şi C6H6. Aceste arii înglobează zona centrală a capitalei, cuprinzând şi porţiuni mari din fiecare dintre cele 6 sectoare, aşadar, pentru oxizii de azot, particulele în suspensie şi benzen trebuie elaborate planuri de calitate a aerului care să aibă în vedere întregul teritoriu al municipiului”, se menționează în studiu.
Procedură de infringement
România a fost trimisă de mai multe ori în fața Curții Europene de Justiție din cauza încălcării constante a valorilor limită pentru poluanții din aer. Însă prima dată, Comisia Europeană a atras atenția României încă din 2007 că poluarea cu particule fine în suspensie mai mici de 10 micrometri (PM10) este generalizată în Bucureşti și a cerut Primăriei Capitalei un plan de calitate aer, cu măsuri potrivite, eficiente şi cuantificabile.
Bucureștiul este, în continuare, unul dintre cele mai poluate orașe din Europa și se află în proces de infringement cu Comisia Europeană pentru depășiri constante ale cantităților de particule fine în mișcare aflate în aer (PM10, PM2,5), dar și pentru incapacitatea de a monitoriza calitatea aerului conform legii.
De asemenea, 10 orașe din România trebuie să facă planuri preventive în ceea ce privește reducerea nivelului de poluare, la recomandarea instituțiilor europene, pentru a se evita o eventuală procedură de infringement: Craiova, Cluj, Timișoara, Constanța, Brăila, Turnu Măgurele, Galați, Bacău, Ploiești și Pitești. În plus, trei municipii care au probleme privind calitatea aerului se află sub monitorizarea Comisiei Europene: București, Iași și Brașov.
În episoadele următoare ale serialului „Cât ne pasă de ce aer respirăm?” vom vedea cine sunt marii poluatori, care sunt efectele asupra sănătății fizice și psihice ale poluării și care sunt măsurile care ar putea fi eficiente pentru îmbunătățirea aerului.
