Intre degradarea produselor agricole rezultate in urma culturilor intensive, mediul inconjurator si precaritatea conditiilor de munca ale emigrantilor exista legaturi stranse. „Green Report“ si Daciana Sarbu au adus in sfera publica situatia grava a muncitorilor sezonieri romani din Huelva. Dupa o jumatate de an, ea a devenit europeana.
Text de Raul Cazan
„Capsunile nu cresc in lazi“, a avertizat europarlamentarul Daciana Sarbu, organizatoarea seminarului „Precaritatea mainii de lucru sezoniere si agricultura industriala“, desfasurat la Parlamentul European din Bruxelles.
Problema muncitorilor sezonieri din Europa, considera Sarbu, se manifesta pe trei planuri: drepturile contractuale ale muncitorilor, sanatatea si siguranta la locul de munca si protectia mediului inconjurator. Problemele de mediu pe care le intalnesc muncitorii sezonieri sunt monocultura, degradarea solului, practicarea unei agriculturi industriale pe suprafete mari si folosirea pesticidelor ori a altor substante daunatoare atat sanatatii lucratorilor, cat si consumatorilor.
Solutia: sindicatele
Solutia la aceste probleme, subliniate si de presedintele Confederatiei Taranesti din Franta (Confederation Paysanne), Nicolas Duntze, consta in organizarea unor sindicate ale taranilor proprietari si muncitorilor agricoli, unite la nivel european. Noua politica europeana privind agricultura va trebui sa aiba in vedere teritoriul, si nu profitul imediat al unor companii. Concentrarea exploatarilor agricole si a distributiei fructelor, legumelor si carnii in mainile a foarte putini proprietari sau companii de productie agricola a dus deja, in Europa de Vest, la disparitia rapida a paturii taranesti. Europa de Est, in special Romania si Polonia, nu vor face exceptie, spune liderul sindical.
Duntze considera ca, incolo de problemele sociale, cele mai mari probleme sunt cele de mediu, si anume degradarea solului, distrugerea comunitatilor si, implicit, a biodiversitatii locale si, nu in ultimul rand, desertificarea cauzata de monoculturi.
Participantii la seminarul din capitala Europei considera unanim ca toti acesti factori sunt generatori de imigratie fortata, cauzata de asaltul marilor companii asupra comunitatilor rurale.
Diego Canamero, liderul sindicatului lucratorilor agricoli din Andalucia, Spania, a declarat ca atat oamenii, cat si pamantul au devenit instrumente pentru companii. Cand rentabilitatea unor produse (marketing) o cere, natura este fortata prin politici agricole gresite sa arunce pe piata produsele cerute de consumatori. Contractele muncitorilor sezonieri ajung sa se reduca la 13 zile pe luna, fapt care genereaza o disponibilitate maxima a lucratorilor, dar si teribila saracire a acestora.
Unul dintre vinovatii pentru situatia critica a taranilor si a micilor proprietari din Romania este Comisia Europeana, spune Ginu Toma, liderul Federatiei Agricultorilor din Romania. „Nu suntem nici macar membri de mana a doua in UE, iar totul a plecat de la negocierile de aderare. Romanii nici nu au dreptul si accesul la piata agricola europeana, iar situatia va mai tine inca vreo 8 ani. Partea trista este ca fermierii mici si medii din Romania au cateva hectare, dar lipsa de bani si facilitati i-a impins spre munca de zilier in strainatate“, conchide Toma.
Comisia Europeana lucreaza in acest moment la elaborarea unei directive dedicate special mainii de lucru sezoniere din Europa.
A pornit din Huelva
Daciana Sarbu apeleaza la oamenii care au lucrat sau lucreaza in provincia spaniola Huelva sa-si spuna povestea. Europarlamentarul primise un raspuns nesatisfacator din partea Comisiei Europene referitor la riscurile la care se expun culegatorii de capsuni din Huelva, riscuri legate de substantele chimice folosite in productia agricola, dar si de poluarea generala a zonei.
Investigatiile continua
Parlamentul European, la insistentele organizatiilor si ale sindicatelor, isi va continua investigatiile pe acest subiect pentru a-i putea proteja pe muncitorii romani care lucreaza in Huelva la cules de capsuni. „Ei folosesc aceste substante fara a fi instruiti in prealabil, fara a cunoaste deci riscurile la care se expun si fara a avea mijloacele necesare de protectie. Salariile pentru care ei isi pun in joc sanatatea nu sunt fabuloase, ci dimpotriva, iar contractele nu sunt in totalitate respectate de angajatori“, spune Daciana Sarbu.
Huelva este una dintre provinciile spaniole in care lucreaza un numar important de imigranti, majoritatea romani, la culesul capsunilor. Iar Spania este cel mai mare producator de capsuni din Europa, exportand anual aproximativ 200.000 de tone catre celelalte state de pe continent. In provincia Huelva se produce aproximativ o treime din toata cantitatea de capsuni recoltate in Europa. Huelva nu mai este, insa, un paradis, precizeaza Daciana Sarbu, mai ales pentru cei care activeaza acolo in agricultura, si, in special, pentru cei care muncesc la culturile de capsuni. Raul produs in timp mediului este dublat de amenintarea permanenta la adresa sanatatii celor implicati in agricultura.
Inca din perioada anilor ’60, Huelva a fost marcata de dezvoltarea industriei petro-chimice, fapt ce a determinat cresterea constanta a poluarii. Aceasta s-a accentuat puternic in 1998, atunci cand la o fabrica de procesare a metalelor a avut loc o masiva scurgere de cesiu radioactiv. Acest accident ecologic a afectat inclusiv culturile de capsuni aflate in apropiere.
Agricultura intensiva de astazi presupune utilizarea pe scara larga a unor substante chimice extrem de periculoase, precum bromura de metil. De-a lungul timpului, aceasta a devenit cunoscuta pentru faptul ca le-a provocat celor care au intrat in contact cu ea, in mod constant si fara a se proteja,
pneumonie chimica, afectiuni renale, afectiuni ale sistemului nervos, arsuri ale pielii si ale ochilor.
