Funingine, metale grele, oxizi de fier, sulfati, dar si alte substante nocive. Asta ajunge zilnic in plamanii celor peste trei milioane de locuitori ai Bucurestiului. Toxinele sunt ascunse in colbul omniprezent pe strazile bucurestene, pe care niciun primar nu s-a priceput pana acum sa-l inlature.
Text de Flaviu Etves
O plimbare pe strazile pline de praf si pamant ale Capitalei iti murdareste rapid pantofii cei noi, iti acopera hainele de un strat fin de colb si iti pune la grea incercare plamanii. Aerul Bucurestiului devine pe zi ce trece tot mai imbacsit, lucru confirmat si de statistici.
Potrivit autoritatilor de mediu, in lunile iulie si august se inregistreaza cele mai ridicate valori de poluare, de trei ori mai mari decat cele admise. Mai mult, din 2005 si pana in prezent nu s-au inregistrat niciodata concentratii ale prafului sub limita admisa.
Medicii avertizeaza ca praful amestecat cu pulberile toxice poate provoca rinita alergica, tuse convulsiva, astm bronsic, sinuzita si chiar silicoza. O mare vina pentru praf o poarta constructorii de blocuri si cladiri de birouri, care nu iau masuri de eliminare a poluarii, si masinile ies de pe santiere cu rotile murdare, carand pe strazi pamant de pe santier. Pe de alta parte, si strazile aflate in reparatii sunt o sursa inepuizabila de praf.
Autoritatile locale au intocmit, anul trecut, un set de norme – Brevetul Verde a Capitalei – pe care ar trebui sa-l respecte toti constructorii. Inspectorii de control din cadrul Primariei Capitalei arata insa ca firmele prefera sa fie amendate decat sa aplice normele din Brevet. Motivul: e mai ieftin sa achite sanctiunea decat sa amenajeze santierul contra poluarii, asa cum prevede legea.
Nici firmele de salubritate nu elimina praful, ci doar il uda si-l imprastie mai departe. Pe viitor insa, acestea ar putea fi obligate de primarie sa inlocuiasca actualele maturi de nuiele – care doar ridica praful in atmosfera – cu masini speciale de aspirat.
Mihai Bravu nu se mai vede de praf
„In Bucuresti, pulberile in suspensie au fost masurate prin metoda de referinta gravimetrica. Media anuala a depasit valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane in toate punctele de masurare din Bucuresti. In Capitala s-au inregistrat mediile anuale de 30,8 μg/mc – statia Cercul Militar si 33,4 μg/mc la statia Drumul Taberei. Noua directiva europeana privind calitatea aerului prevede o valoare tinta pentru pulberile sub 2,5 microni de 25 ug/mc incepand cu anul 2015”, se precizeaza in ultimul raport al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANMP) privind monitorizarea calitatii atmosferei.
Specialistii ANPM monitorizeaza aerul cu ajutorul a sapte statii amplasate in Capitala. Potrivit masuratorilor, cei care trec prin zona Mihai Bravu inhaleaza cel mai mult praf. Pe locul secund se situeaza, la egalitate, zona Cercului Militar si Drumul Taberei, acestea fiind urmate de cartierul Berceni. Locul patru il detine zona Lacul Morii, in timp ce in cartierul Magurele concentratia de praf este doar cu putin mai mica. Cea mai neprafuita zona, din cele monitorizate, este Titan, sustin specialistii ANPM.
„Cincinalul” depasirilor la concentratii
Potrivit unui istoric pe cinci ani al evolutiei cantitatilor de praf din atmosfera Capitalei, acestea au crescut in 2005, au stagnat timp de doi ani, iar in 2008 au atins apogeul. Astfel, daca in 2005 se inregistrau 879,9 tone de pulberi in atmosfera, in 2006 statiile de monitorizare au inventariat 583,6 tone, iar in 2007 – 764,77. Un an mai tarziu, in 2008, aerul din Capitala continea 1.881,1 tone de praf, adica mai mult decat dublu.
Din 2005 si pana in prezent nu s-au inregistrat niciodata concentratii ale prafului sub limita admisa, este concluzia socanta a statisticii furnizate de Agentia Nationala de Protectie a Mediului (ANPM). Astfel, aparatele au aratat intre 62 si 40 de micrograme pe metru cub de pulberi in suspensie. „APM Bucuresti monitorizeaza, conform cerintelor directivelor UE, concentratiile de PM 10 (pulberi cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 microni), pulberi foarte fine care pot patrunde foarte adanc in sistemul respirator. Valoarea limita anuala este de 40 micrograme/mc”, au explicat specialistii ANPM.
Astm, enfizem, bronsita si… silicoza
Medicii de la Institutul National de Pneumologie „Prof. dr. Marius Nasta” spun ca cei care sufera de astm, enfizem pulmonar si bron- sita sunt cel mai afectati de praful din Capitala. „Acestia pot avea crize de sufocare, exacerbari din cauza prafului si a poluarii din oras. Praful este un factor iritativ care poate agrava starea celor care sufera de aceste boli”, a explicat conf. dr. Florin Mihaltan. Potrivit acestuia, nu exista statistici care sa arate cati pacienti au de suferit din cauza prafului si cati din cauza poluarii. Si cei care sunt sanatosi au de suferit, subliniaza medicii. Peste noapte pot aparea tusea convulsiva alergica, astmul bronsic, sinuzitele sau chiar diferite forme de silicoza, spun medicii.
Brevetul Verde, ignorat de santiere
Lucrarile de pe santiere ar trebui sa fie executate numai sub perdea de apa, iar caile de acces si stivele de materiale sa fie stropite, pentru a nu se mai produce praf, potrivit normelor prevazute in Brevetul Verde al Capitalei. Acesta este documentul care stabileste „normele minime obligatorii de respectare a protectiei mediului si confortul cetatenilor”. In plus, lucrarile de pe santierele bucurestene ar trebui considerate incheiate numai daca
locul unde s-a muncit este curatat si spalat, iar molozul, deseurile si reziduurile rezultate in urma activitatii vor fi indepartate imediat, fiind interzisa depozitarea lor. Cei care nu respecta aceste norme risca amenzi intre 100 si 500 de lei, in cazul persoanelor fizice, si de 500 si 2.500 de lei, in cazul firmelor. Inspectorii de mediu spun ca au dat amenzi, dar ca antreprenorii prefera sa plateasca amenzile decat sa amenajeze santierele conform legii.
„Sa faci perdea de apa te costa. Noi le dam amenzi si ii somam sa intre in legalitate. Nu este santier in Capitala care sa aiba perdea de apa, iar cele care au rampe de spalare a rotilor camioanelor sunt putine”, ne-a explicat unul dintre inspectorii de control din cadrul Primariei Capitalei.
Lucrarile de infrastructura, libere de norme
Daca in cazul santierele unde se ridica cladiri, municipalitatea a stabilit norme clare cum trebuie sa se elimine praful, in cazul lucrarilor la infrastructura nu exista reglementari in ceea ce priveste poluarea, desi praful generat de spargerea unei strazi cu picamerul sau decopertarea ei provoaca o cantitate mare de praf, spun specialistii din cadrul Ministerului Mediului. Astfel, pe multe artere pe care s-a reabilitat carosabilul sau trotuarele sunt pline de pamant si pete de beton, spun si inspectorii din cadrul PMB. Nici Apa Nova, Distrigaz si Electrica Muntenia Sud nu sunt straine de mazga de pe strazi si trotuare. „Si acestia murdaresc destul de mult. Sunt multe cazuri in care, dupa ce termina o lucrare, astupa groapa,
iar in jur, pe o raza de zeci de metri, raman mazga si chiar noroi pe trotuar sau pe strada”, ne-au explicat inspectorii. In plus, firmele care au in garantie strazi nu vin imediat sa repare drumul care a fost spart pentru remedierea unei defectiuni la reteaua de utilitati. „Daca strada este in garantie, noi reparam reteaua si aducem terenul la limita, adica astupam groa- pa. Dupa care anuntam imediat constructorul sa vina sa aduca drumul sau trotuarul la starea initiala. Se intampla destul de des ca firma sa nu vina imediat sa astupe la loc cu beton, asa ca masinile si pietonii imprastie pamantul”, explica Laura Ion, reprezentantul Acvatot, o firma privata care se ocupa cu remedierea defectiunilor aparute la utilitati.
Bucurestiul, curatat cu matura de nuiele
In anul de gratie 2010, capitala europeana Bucuresti inca mai e dereticata cu maturi de nuiele, care, spre „bucuria” astmaticilor, nu fac decat sa ridice norisori de praf.
Muncitorii de la salubrizare il uda cu masini speciale ca acesta sa stea la sol pentru scurt timp si trec pe aleile inguste cu masini care aduna doar gunoaiele mari, nu si nisipul si praful. De altfel, salubrizatorii nici nu sunt obligati, in prezent, sa aspire praful din Capitala, potrivit contractelor incheiate de edilii sectoarelor cu societatile care curata strazile. Pe de alta parte, din toamna, acestea ar putea fi obligate sa renunte la maturile de nuiele si, potrivit noii Strategii de Salubrizare elaborate de Primaria Capitalei, sa se doteze cu masini speciale de maturat.
Centura Verde devine Perdea
Fostul edil-sef al Capitalei, Adriean Videanu, sustinea in mandatul sau la primarie ca inclusiv spatiul verde produce praf.
„Daca nu este udat, spatiul verde se usuca, iar cand bate vantul, de pe pamantul uscat se ridica nori de praf”, explica acesta motivul pentru care a decis sa planteze mai multi copaci, in detrimentul amenajarii de noi spatii verzi. Numai ca proiectul prin care s-ar putea stopa intrarea prafului in Bucuresti din campie s-a acoperit, la randu-i, de praf prin sertarele ministerelor.
Potrivit reprezentantilor Romsilva, proiectul Centura Verde, care trebuia realizat de Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, Romsilva si de autoritatile locale din Capitala si din judetul Ilfov, a murit inainte sa prinda viata. Pe de alta parte, reprezentantii Primariei Municipiului Bucuresti se gandesc sa realizeze propriul proiect, care se va numi Perdeaua Verde a Capitalei. „Am facut solicitare la Romsilva si am primit raspuns ca este doar in stadiu de proiect. Daca nu se va demara construirea Centurii Verzi, vom demara Perdeaua Verde. Acest proiect consta in plantarea de
copaci pe terenurile degradate al municipalitatii”, a explicat directorul general adjunct al Directiei de Protectie a Mediului si Educatie Eco-Civica, Oana Grigore.
Avem totusi programe…
„In urma depasirilor repetate ale valorii limita zilnice si anuale stabilite pentru PM10 a fost elaborat Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului, aprobat prin HCGMB nr. 347/2010”, conform Biroului de presa al ANMP. Programul este acum in etapa de revizuire, spun specialistii.
Potrivit acestora, principalele obiective ale acestui act sunt: reducerea poluarii produse de traficul auto prin incurajarea transportului public si reducerea numarului de autovehicule, dar si salubrizarea corespunzatoare a strazilor. „Salubrizarea ar trebui sa se faca prin spalarea carosabilului cu jet puternic de apa si/sau mecanizat prin aspirarea prafului de la marginea strazii”, arata acestia.
Spatiul verde a intrat la apa
O metoda eficienta de reducere a prafului si pulberilor este cresterea suprafetelor de spatii verzi. Desi exista o prevedere legislativa in acest sens, care stipuleaza ca autoritatile publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 mp/locuitor pana la data de 31 decembrie 2010 si de minimum 26 m2/locuitor pana la data de 31 decembrie 2013, suprafetele totale de spatii verzi scad vazand cu ochii din cauza retrocedarilor.
Cresterea suprafetelor de spatii verzi s-ar putea realiza prin demararea proiectului privind centura verde a Bucurestiului”, au precizat specialistii ANPM.
Pe de alta parte, firmele de salubrizare sustin ca n-ar mai fi asa mult praf in Bucuresti. „Noi nu suntem platiti sa stergem praful cu carpa si cu Pronto. Avem masini care aspira praful. Este praf, dar nu asa de mult ca in perioada 2007-2008”, explica reprezentantul firmei de salubritate Urban, Alexandru Predoi. Motivul: in acesti ani s-a construit cel mai mult in Bucuresti si au functionat cele mai multe santiere. Acum sunt putine, iar constructorii sunt obligati sa incheie contract cu o firma de salubritate, prin care sa fie spalata strada unde au santierul, a adaugat Predoi.
Centura Verde – 6,77 milioane de lei
Potrivit proiectului, sapte localitati din jurul Bucurestiului ar trebui impadurite. In comuna Peris – 30 de hectare, Branesti – 30 de hectare, Darasti – 12 hectare, Vidra – 48 de hectare, Petrachioaia – 62 de hectare, Berceni – 41 de hectare si 1 Decembrie – 48 de hectare. Astfel, 271 de hectare de padure ar proteja Capitala de praf, sustin specialistii din cadrul Ministerului Agriculturii.
„Dupa 1989 au inceput sa fie retrocedate terenurile impadurite din jurul comunei Darasti, iar padurea a fost practic rasa. Recent am observat insa ca unele terenuri au inceput sa fie reimpadurite”, spune Andreea Petrescu, localnica din Darasti.
Numai ca, doar plantarea si intretinerea padurii timp de trei-sase ani, pana ajunge la maturitate, ar costa statul in medie 25.000 de lei/ha. Ceea ce inseamna ca investitia totala ar fi de aproximativ 6,77 milioane de lei. Cheltuielile mari vor fi insa la despagubiri si cadastru, care costa, potrivit specialisilor, de trei ori mai mult decat plantarea copacilor.
