Deși pare surprinzător, potrivit statisticilor Food and Agriculture Organization of the United Nations, consumul mediu anual de ceai pe cap de român este de doar 30 de grame. Spre comparație, un englez consumă aproape 1,9 kilograme pe an, iar un locuitor al Emiratelor Arabe, circa șapte kilograme. Mai aruncăm o privire pe datele statistice și vedem că, la nivel de 2009 (ultimul an cu date disponibile), România importa ceai în valoare de 4,6 milioane de euro (peste 1.300 de tone) și exporta de două ori mai puțin. Însă cifrele nu sunt ceea ce par a fi. Din păcate, aceste date centralizează doar producția și comerțul cu ceai clasic (negru și verde), iar la capitolul acesta nu prea contăm.
Însă, potrivit celor din industrie, consumăm din belșug ceaiurile de fructe și cele naturiste. Astfel, s-a ajuns ca această piață, care include plantele pentru ceai, infuzii, tratamente naturiste etc., să fie estimată la aproximativ 200 de milioane de euro, circa 25% putându-se contabiliza în dreptul producătorilor români care, pe zi ce trece, devin tot mai profitabili.
Amatorii de produse naturale
Potrivit datelor de la compania de cercetare Nielsen, în topul primilor cinci producători de ceaiuri naturale, atât ca volum, cât și ca valoare, alături de brandurile internaționale și mărcile proprii ale retailerilor, se găsește și Fares, companie românească ce a ajuns în 2010 la o cifră de afaceri de aproape opt milioane de euro. „Criza nu ne-a afectat, ci dimpotrivă, înregistrăm creștere constantă pentru că există un trend mult mai puternic bazat pe nevoia tot mai accentuată a oamenilor de a consuma produse cât mai sănătoase cu putință“, spune Adelina Hanciu, brand manager al producătorului Fares.
„De aceea, pentru diversificare, avem în vedere extinderea liniilor actuale, dar și a câtorva linii noi de abordare“, adaugă aceasta. În prezent, Fares cultivă plante medicinale pe mai bine de 200 de hectare, aflate în jurul Orăștiei. „În afară de specii obișnuite culturii (gălbenele, mușețel, mentă, lavandă, salvie etc. – n.red), am reușit să implementăm și altele, precum măceș, soc, tei, scai vânăt, coada șoricelului sau pătlagină“, explică Hanciu. Motivul? Producătorii văd pe această piață o tendință de creștere de 10% anul acesta.
Citeste mai mult pe capital.ro
