Politicienii din sud-estul Europei nu inteleg inca faptul ca o agenda verde le-ar putea aduce un capital electoral semnificativ, arata Julian Popov, consilier al organizatiei European Climate Foundation si presedinte al Scolii Bulgare de Stiinte Politice. Intr-un interviu acordat „Green Report”, el subliniaza ca, in ciuda unui aparent dezinteres, alegatorii est-europeni sunt puternic atrasi de problematica de mediu, insa „depinde foarte mult de modul in care o formulezi”.
Interviu de Carmen Albisteanu
PROBLEMA DE FORMULARE
Ne aflam in plina campanie pentru alegerile prezidentiale, iar niciunul dintre candidatii cu sanse de victorie nu mizeaza pe „cartea verde” in discursul electoral, desi politicienii din Occident au inteles de mult timp avantajele acestui lucru. Credeti ca politicienii romani ar obtine mai multe voturi daca ar include pe agenda electorala problematici ecologice?
Da, cu siguranta ar obtine mai multe voturi. Insa politicienii se uita pe sondajele de opinie, vad care sunt cele mai populre subiecte si vorbesc numai despre ele. Aceasta este o abordare foarte populista, care demonstreaza de obicei lipsa calitatilor de leadership. Daca s-ar uita cu mai multa atentie in sondajele de opinie, ar observa ca exista mai multe tipuri de mesaje verzi care pot atrage un interes crescut din partea diferitelor categorii de public.
Credeti ca masurile ecologice nu sunt populare in estul Europei?
Ba da, sunt foarte populare. Insa depinde cum le formulezi. Nu numai in Romania, ci in toate tarile exista o problema legata de modul in care sunt formulate problemele ecologice. Daca spui „trebuie sa ne reducem amprenta de carbon pentru a salva ursii polari”, oamenii nu vor reactiona. Daca spui „mai putine emisii inseamna facturi mai mici la energie”, oamenii vor avea o reactie.
Aveti exemple de politicieni din sudestul Europei care au castigat un avantaj bazat pe o agenda cu masuri ecologice?
In Europa de Est, in general, politicienii nu sunt foarte activi pe acest subiect, cu atat mai putin cand vine vorba despre schimbari climatice. La modul general, cred ca peste tot politicienii se folosesc de mesaje cu caracter ecologic. Insa ideea este sa separi mesajele ecologice la modul general de cele legate de schimbarile climatice. Acestea din urma sunt mai complexe si acopera mai multe domenii decat mesajele verzi generale. Un exemplu este presedintele Ungariei, Laszlo Solyom, unul dintre liderii grupului care, la sfarsitul anilor ’80, s-a opus construirii unui mare baraj pe Dunare, ceea ce a pus umarul intr-un fel la declansarea Revolutiei ungare. Pozitia si reputatia lui in tara sunt bazate intr-o mare masura pe implicarea in politici de mediu. Se concentreaza din ce in ce mai mult pe subiecte legate de schimbarile climatice. Sunt multe exemple de politicieni care, din convingere sau din dorinta de a-si face PR, s-au orientat catre agende verzi.
ROMANI, INTERESATI DE DISCURSUL ECO
Cat de mult PR se ascunde in spatele discursului verde?
Cu politicienii, nu stii niciodata… Ei trebuie sa reactioneze la ceea ce doresc oamenii, fie acum, fie la ce cred ca vor dori pe viitor. E greu sa delimitezi cat este PR, cat este populism si cat este preocupare reala pentru mediu. Insa o agenda bazata pe schimbarile climatice este pe primul plan in multe state: in Danemarca, in Suedia, in toate tarile nordice, in Olanda, in Anglia… Actualul lider al Partidului Conservator din Anglia, David Cameron, a cunoscut o crestere spectaculoasa a popularitatii dupa ce a inceput sa promoveze mesaje legate de schimbarile climatice. Sarkozy este absolut hotarat sa devina campionul masurilor impotriva schimbarilor climatice. Acesti lideri nu se limiteaza la mentionarea problemelor. Chiar iau masuri. De exemplu, premierul Portugaliei este hotarat sa-si transforme tara intr-un stat neutru din punctul de vedere al emisiilor. De asemenea, primarul orasului Copenhaga vrea sa transforme orasul intr-unul fara emisii pana in 2035, iar locuitorii sai sunt foarte mandri de acest lucru.
Exista studii sau procente care arata in ce masura alegatorii sunt interesati de mesaje cu tema ecologica?
Un Eurobarometru de anul trecut arata ca 50% dintre romani considera schimbarile climatice o problema importanta. Este un procent foarte mare, dar ca sa-l obtii trebuie sa pui aceasta intrebare. Pentru ca schimbarile climatice nu sunt in topul listei preocuparilor oamenilor, asa cum sunt apa, alimentele, caldura. De asemenea, s-a mai facut un studiu inaintea alegerilor europarlamentare in Romania legat de subiectele pe care ar trebui sa se axeze europarlamentarii si cred ca 14% sau 16% dintre romani au declarat ca o problema importanta ar fi schimbarile climatice. Cu siguranta politicienii ar trebui sa tina cont de aceste cifre.
Care sunt cele mai spectaculoase cresteri in sondaje datorate mesajului verde?
Exista o traditie in Germania, unde politicienii promoveaza mesaje si masuri de mediu. Un exemplu interesant este si Republica Ceha, unde Partidul Verde a reusit sa intre in parlament. Cehii au un portofoliu de mediu si un Partid Verde care au adus schimbari majore in politicile de mediu, legate in special de eficienta energetica a cladirilor. Si sa nu-l uitam pe Obama. Presedintele american este un bun exemplu de situatie in care agenda verde a devenit parte a succesului unui politician. Si la ultimele alegeri din Japonia, guvernul conservator a promis o reducere cu 8% a emisiilor pana in 2020. Apoi opozitia a venit cu promisiuni de reducere cu 25%, ceea ce pentru Japonia e ceva absolut revolutionar. In Romania nu este revolutionar pentru ca poti obtine 25% doar prin izolarea cladirilor si prin cateva masuri de imbunatatire a eficientei energetice in transporturi. In Japonia exista insa o eficienta energetica de doua ori mai mare decat media UE si a o reduce cu 25% inseamna foarte mult, ai nevoie de o revolutie industriala. Opozitia a castigat alegerile si s-a tinut de tinta asumata. Cred ca urmeaza o revolutie industriala care va veni din China, Japonia, SUA si alte state. Singurele care nu sunt implicate direct in politici de mediu sunt tarile ex-comuniste din Europa Centrala si de Sud-Est.
De ce nu speculeaza politicienii romani aceasta sansa? Oare nu-si dau seama de avantaje?
De ce nu o exploateaza nici bulgarii sau rusii? Este ciudat… Un scriitor polonez mi-a spus ca oamenii din sud-estul Europei sunt satui de revolutii.
In anii ’80, mii de maghiari, printre care si actualul presedinte al Ungariei, Laszlo Solyom, au semnat petitii impotriva construirii unui mare baraj pe Dunare Julian Popov este consilier pe Europa Centrala si de Est al reputatei organizatii European Climate Foundation si presedinte al Scolii de Studii Politice din Sofia. Are o experienta de 20 de ani in consiliere pe comunicare strategica, politici publice si de mediu, capatata in urma colaborarii cu organizatii din peste 20 de tari. Printre acestea se numara Comisia Europeana, BERD , Open Society Institute sau CEE Trust for Civil Society. De-a lungul timpului, a scris si publicat numeroase articole pe tema politicilor legate de schimbarile climatice in publicatii de prestigiu precum „The Independent”, „EUO bserver” sau „Gazeta Wyborcza”. In prezent, este membru al mai multor ONG -uri bulgare si britanice. Oamenii nu mai vor alte schimbari. Cred ca oamenii au obosit de atatea promisiuni de schimbare care nu au devenit realitate. Uneori, cate cineva apare si promite ca va schimba ceva, dar se schimba, la randu-i, si devine corupt. Aceasta ar putea fi o explicatie…
ECO DE LA ECONOMIE
Credeti ca un mesaj verde ar mai incapea pe lunga lista a mesajelor centrate pe marile probleme sociale si economice?
Tocmai in acest context ar trebui sa existe. Daca te decizi sa reabilitezi o cladire veche, comunista, ii reduci consumul si rezolvi si o problema sociala importanta. Creezi locuri de munca, reduci facturile la energie si schimbi conditiile de trai ale oamenilor. Ei vor trai in case mai ieftine, mai calde si mai uscate. Vor plati mai putin la factura si vor avea si mai multe locuri de munca.
Intr-o tara in care candidatul Partidului Verde la prezidentiale ajunge sa-si arda propria efigie in fata televiziunii nationale pentru a atrage atentia asupra candidaturii sale la presedintie, credeti ca politicienii au motive sa se fereasca de o asociere cu ecologia?
Din nou este vorba despre cum abordezi problema. Daca te apuci sa arzi lucruri, probabil ca nu va merge. Acesta este un tip de activism care isi are rolul sau, insa asta nu inseamna ca politicienii nu ar trebui sa se concentreze asupra zonei constructive a agendei verzi, aceea de a crea locuri de munca si de a reduce dependenta de importurile de energie. Este o problema majora. Cand rusii au inchis robinetul la gaze, Europa a tremurat. Insa putem reduce aceasta dependenta prin masuri de eficienta energetica. Romania are un potential de a-si satisface 19% din cererea de energie cu ajutorul biomasei, iar acest lucru nu este folosit. Este foarte fezabil sa ai o economie bazata in totalitate pe alt tip de energie decat cea din combustibilii fosili.
