Ministerul Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) vor demara o campanie de informare a populației, la nivel național, cu privire la colectarea separată a deșeurilor, care va include inclusiv informații cu privire la Sistemul Garanție-Returnare (SGR), și care va avea un buget inițial de 10 milioane de lei.
Anunțul a fost făcut de ministrul mediului, Tanczos Barna, în cadrul unei dezbateri cu tema „Economia reciclării – decalajele pe care trebuie să le recupereze România”, organizată marți de platforma Cursdeguvernare.ro.
„În această perioadă vom derula și o campanie de conștientizare individuală a fiecărui cetățean în ceea ce privește colectarea selectivă. Vom folosi campania de informare inclusiv pentru implementarea SGR”, a spus Tanczos, în cadrul conferinței.
Campania va avea un buget inițial de 10 milioane de lei, se va desfășura prin AFM, iar la începutul lunii februarie urmează a fi luată decizia cu privire la compania care va derula această campanie de informare. Campania se va baza pe date obținute dintr-un sondaj de opinie pe care Ministerul l-a derulat deja și a primit rezultatele.
În ceea ce privește Sistemul Garanție-Returnare, ministrul mediului a spus că în această săptămână sau săptămâna viitoare, Executivul va adopta hotărârea de Guvern modificatoare cu privire la SGR prin care statul va avea 20% din compania care va gestiona sistemul.
„SGR este una dintre cele mai mari provocări pentru Ministerul Mediului în această perioadă. Interesul nostru, al Ministerului, este să implementăm un sistem care să ajungă la o performanță de peste 90% în doar câțiva ani. Este scopul nostru să aducem în economia circulară peste 90% din ambalajele care astăzi – unele dintre ele intră în sistemul de colectare selectiv, restul, din păcate, se regăsesc în natură (…) Fără un sistem performant și fără trasabilitate nu vom termina niciodată discuțiile cu privire la cantitățile colectate de diverși colectori. Astăzi, avem o hotărâre de guvern care a suferit și prima modificare. (…) Această HG are toate avizele de la toate ministerele de resort, trebuie să așteptăm să treacă perioada de dezbatere publică – termenul expiră pe 26 ianuarie”, a spus Tanczos.
După modificarea HG, pasul următor prevede primirea ofertelor din partea companiilor, care vor depune planuri de afaceri pentru înființarea SGR de către această societate. După primirea acestor oferte, Ministerul trebuie să ia decizia de a încredința dreptul de organizare a acestei activități unei societăți pe acțiuni. Tanczos a completat că includerea statului cu participație de 20% în societatea ce va gestiona SGR oferă o implicare mult mai serioasă, responsabilizează instituția și oferă un alt nivel de control, un alt nivel de urmărire a procesului din interiorul societății. Ministrul a mai adăugat că tema cea mai spinoasă este data de când devine obligatorie derularea activităților de recuperare a ambajelor prin SGR și care acum este 1 octombrie.
„Este o dată-țintă pe care am vrea să o respectăm, dar când vom avea planurile de afaceri pe masă, vom putea ști. Mi-aș dori ca la sfârșitul acestui an să avem un sistem funcțional”, a declarat oficialul. Pe de altă parte, Tanczos a repetat că, prin implementarea SGR, fiecare comerciant va avea obligația de a asigura colectarea ambalajelor supuse reglementărilor. Comercianții care au o suprafață de peste 200 mp vor avea obligația de a implementa sistemul individual, iar cei sub această suprafață se vor putea asocia sau vor putea organiza punctele de colectare împreună cu primăriile.
Președintele Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), Alice Nichita, a spus însă că estimează operaționalizarea SGR „undeva în toamna anului 2023”. Ea a spus că majoritatea țintelor europene intră în vigoare în 2025, când devine obligatorie reciclarea a 55% din deșeuri. „Dacă e să ne uităm la aceste obiective și știm că SGR devine eficient la 3 ani după implementare, noi vrem ca în 2025 SGR să ajungă la o rată de eficiență. 2022 nu a fost niciodată un termen neapărat realist. Noi estimăm (…) undeva în toamna anului 2023 operaționalizarea acestui sistem și în acest scenariu avem șanse să ne îndeplinim și obiectivele de care aminteam mai devreme”, a spus Nichita.
Prezent la dezbatere, eurodeputatul USR Vlad Gheorghe a subliniat că România este penultima țară din UE la acest capitol, cu aproximativ 11% deșeuri colectate, înaintea Maltei, care are numai 6%. Germania se află pe primul loc, cu 67% deșeuri colectate. Europarlamentarul a reamintit că există un obiectiv comun la nivelul UE de reciclare a 65% din deșeurile municipale până în 2035, respectiv de 60% până în 2030 și 55% până în 2025.
Gheorghe a atras atenția asupra câtorva probleme legate de colectarea separată, dar a spus că nu este de acord cu blamarea autorităților locale. „Chiar dacă autoritățile și-ar face treaba, cetățenii n-ar ști să recicleze”, a spus el.
Directorul de sustenabilitate al Federației Europene a Apelor Îmbuteliate, Ermis Panagiotopoulos, a atras atenția că 11 state din UE au implementat deja SGR, în timp ce 13 state sunt în curs de implemetare. Două dintre ele – Turcia și Republica Moldova nu sunt state membre și nu au obligații în acest sens, însă fac pași pentru implementarea voluntară a sistemului.
CEO-ul FEPRA, o societate ce operează transferul de responsabilitate a reciclării și valorificării deșeurilor de ambalaj, Ionuț Georgescu, a criticat însă implementarea SGR cu participarea statului și a spus că este posibil ca în câțiva ani să aflăm că statul nu trebuia implicat. Cu toate acestea, el a spus că prin SGR s-ar putea rezolva problema a 30% din deșeuri, însă va rămâne în continuare cea a 70% din alte tipuri de deșeuri care se produc în acest moment. „SGR rezolvă 30% din ambalaje și le va rezolva într-adevăr la un nivel de peste 90%, eficient în timp. Nu e o investiție ieftină. Ce facem cu restul de 70%? Aici trebuie să ne uităm la ceea ce consumăm noi ca cetățeni români, iar FEPRA încearcă să se uite pe tot lanțul. (…) Mare parte din lanț își dorește, cetățenii își doresc. Un sondaj de anul trecut ne-a arătat că cetățenii știu și sunt dispuși chiar să plătească puțin mai mult. Producătorii vor. (…) Pe lanțul de responsabilitate, viciul este în zona de autoritate publică locală”, a atras atenția Georgescu.
Președinta Asociației Viitor Plus, Teia Ciulacu, a atras la rândul său atenția că mecanismele unilaterale nu ajută în atingerea țintelor. Ea a reamintit că Viitor Plus a desfășurat campanii educaționale, însă acestea nu funcționează în lipsa unei infrastructuri. Ea a oferit exemplul orașului Sibiu unde infrastructura există, însă procentul de colectare este de doar 25%.
„Dacă faci doar chestii unilaterale nu ajută. Noi ca ONG am făcut nenumărate proiecte educaționale, iar beneficiarii proiectelor noastre educaționale nu au la dispoziție infrastructură unde aplice ce au învățat. Rezultatul la final este mai multă frustrare. Acolo unde ai infrastructură, dar nu faci educare și informare… Unde ai infrastructură, de ce nu ai rezultate, de ce ai doar 25%?”, a spus Ciulacu, referindu-se la rata de colectare din Sibiu.
Citește și: Fără plastic virgin în ambalajele PepsiCo Europe
