Taierea primului brad a fost un pas mic pentru om, dar un pas de rac pentru natura. Acest obicei nu are radacini crestinesti, ci mai degraba este legat de 22 decembrie, data la care in fiecare an se marcheaza solstițiul de iarna. Gabriel Paun protesteaza fata de taierea industriala a brazilor in preajma Craciunului si saluta noul obicei de a planta pomul de sarbatori chiar si in fata blocului.
Text de Gabriel Paun
Exista mai multe povesti despre nasterea obiceiului de impodobire a pomului de Craciun. Se zice ca egiptenii aduceau frunze de palmier in casa pentru a marca triumful vietii impotriva mortii la solstitiul de iarna, momentul in care durata zilei incepe sa creasca. Romanii foloseau acelasi moment pentru a-l multumi, tot cu ceva frunze, pe zeul agriculturii, Saturn. In Evul Mediu, scandinavii si germanii au inceput sa-si planteze brazi la usa din fata casei pentru a-si exprima speranta pentru primavara ce va urma. Se zice ca primul care a taiat un mic brad sa-l puna in casa a fost Martin Luther, inca din secolul al XVI-lea. In traditia romaneasca, impodobirea bradului apare mai tarziu si ocazional la sate in momente alegorice: nunta sau inmormantarea tinerilor. Cam asa a luat nastere obiceiul oamenilor de a masacra padurea.
In orice caz, taierea primului brad a fost un pas mic pentru om, dar un pas de rac pentru natura. Acest obicei nu are radacini crestinesti, ci, mai degraba, este legat de 22 decembrie, data la care in fiecare an se marcheaza solstitiul de iarna. Este momentul in care Pamantul aflat la afeliu incepe sa se apropie de Soare, iar durata zilei incepe sa creasca. In aceste momente, oamenii, lipsiti de energia solara, cauta cai de a scapa de dominatia si depresia intunericului si de a cere mamei natura ca vara ce va urma sa fie plina de rod. La acea vreme, padurea acoperea toate tinuturile si incalzirea globala nu ameninta existenta vietii pe Planeta.
De atunci ne-am obisnuit ca in fiecare an sa ne impodobim bradul de Craciun cu ornamente sclipitoare. Intre timp s-au inventat si coronitele de brad si vasc de agatat pe usile caselor pentru a aduce sanatatea, norocul si iubirea pe care nu ni le putem aduce altfel. Cra ciunul este sarbatoarea cadourilor, a pacii si a linistii sufletesti. Fiecare dintre noi cauta sa-si impuna un stil personal de a-si orna pomul de Craciun. Beteala, confetti, bomboane, lumanari si instalatii luminoase si muzicale atarna pe ramurile pomului, dandu-ne un sentiment de bucurie si implinire, ca si in acest an ne-am taiat creanga de sub picioare.
In urma cu doar un secol, 80% din Romania era acoperita de paduri, astazi doar 25%. Intre timp, populatia tarii s-a dublat, iar obiceiul de a taia brazii a evoluat. Se cauta mai inalti si mai desi. Pentru ca s-au imputinat au aparut si cei de import din tarile scandinave sau cei din arii protejate, de exemplu din Parcul National Retezat, evident ilegal. Recent am trecut pe DN 66A ce se construieste, tot ilegal, prin Retezat. Doi angajat i Romsilva foloseau masina de serviciu si incarcau cu spor de duminica dimineata zeci de brazi drepti si stufosi pentru Craciun. Dupa spusele lor, toti erau pentru sefu’. Cred ca este trist daca s-a ajuns sa se rada si ultimele oaze de natura sanatoasa in care ultimele animale salbatice isi duc viata. Am ales acest exemplu marunt de practica ilegala pentru a justifica de ce nu imi mai cumpar pom de Craciun, nici macar cu eticheta. In schimb, mi-am plantat un brad. Are doi ani si creste afara intr-un balcon la bloc odata cu speranta ca si altii vor face la fel. Este inca mic, dar a prins radacini si Mos Craciun vine cu drag la el.
