Un nou raport publicat de Banca Națională a României (BNR) trage alarma asupra vulnerabilităților economice și financiare ale sectorului bancar românesc în fața riscurilor climatice. Documentul analizează expunerea economiei reale la riscurile climatice, evaluând atât pierderile potențiale, cât și necesitatea unor investiții substanțiale pentru a susține tranziția verde.
Într-un context global marcat de presiuni economice și instabilitate politică, România se confruntă cu provocări majore în adaptarea infrastructurii și a politicilor economice la obiectivele climatice.
În 2024, țara a emis obligațiuni verzi în valoare de 8,1 miliarde euro, cu o creștere anuală de 6,5%, demonstrând interesul pieței pentru investiții durabile. Totuși, această cifră rămâne modestă comparativ cu necesarul estimat pentru modernizarea infrastructurii și susținerea sectoarelor vulnerabile.
Conform raportului, taxele de mediu reprezintă doar 1,8% din PIB, situându-se sub media UE, în timp ce cheltuielile guvernamentale pentru protecția mediului, de 0,6% din PIB, sunt insuficiente pentru a accelera tranziția energetică.
În plus, companiile din sectoarele „brown”, care contribuie cu 40,6% din valoarea adăugată brută (VAB), prezintă un risc sistemic pentru stabilitatea financiară, deoarece performanța lor economică este în declin pe fondul tranziției către o economie verde.
Creșterea finanțării verzi, inclusiv o majorare de 93% a creditelor verzi pentru companii și 50% pentru populație, reflectă un început promițător. Cu toate acestea, analiza subliniază că aceste fonduri acoperă doar o parte din nevoile financiare necesare pentru a sprijini o transformare structurală a economiei.
În acest context, raportul BNR face apel la politici mai ferme și la un angajament financiar consolidat din partea autorităților.
Raportul BNR subliniază complexitatea tranziției către o economie verde în România, evidențiind atât progresele realizate, cât și provocările rămase. Deși România a reușit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% față de 1990, îndeplinirea obiectivului de neutralitate climatică până în 2050 va necesita investiții majore și reforme structurale.
Proiecții financiare și strategii economice
Raportul estimează că pentru a susține tranziția verde sunt necesare investiții suplimentare de aproximativ 50-60 miliarde euro în următorii 10-15 ani. Aceste fonduri ar trebui alocate în principal pentru modernizarea infrastructurii energetice, implementarea tehnologiilor curate și stimularea sectoarelor emergente, cum ar fi biotehnologiile și cleantech.
De asemenea, este subliniată nevoia de atragere a investițiilor private, ceea ce implică măsuri fiscale favorabile, garantarea stabilității reglementărilor și crearea unor parteneriate public-private eficiente.
Extinderea piețelor pentru produse verzi, inclusiv crearea unei piețe pentru oțel verde, ar putea atrage fonduri externe și sprijini competitivitatea economică.
- Impact asupra politicilor publice
Raportul recomandă o reformă fiscală pentru a majora taxele de mediu și a introduce mecanisme de stimulare a investițiilor ecologice. De asemenea, propune accelerarea implementării programelor europene de finanțare verde și optimizarea accesului la fondurile UE. - Rolul sectorului bancar
Băncile sunt încurajate să-și adapteze portofoliile prin eliminarea treptată a expunerii față de industriile cu emisii ridicate și prin promovarea creditării pentru proiecte durabile. De asemenea, sunt necesare strategii de evaluare a riscurilor climatice pentru portofoliile bancare, incluzând teste de stres adaptate la condițiile specifice ale pieței românești. - Riscuri sistemice și recomandări:
Raportul avertizează că întârzierile în implementarea reformelor pot crește riscurile sistemice și expunerea la șocuri economice externe. Pentru a preveni acest scenariu, recomandă:
- Crearea unor piețe publice decarbonizate care să favorizeze produsele verzi.
- Simplificarea accesului la fondurile UE și InvestEU prin reducerea birocrației.
- Dezvoltarea programelor de formare pentru forța de muncă în sectoare verzi.
- Consolidarea mecanismelor de raportare și monitorizare pentru transparență financiară.
- Perspective regionale și internaționale
Într-un context european dominat de ascensiunea partidelor de extremă dreaptă, viitorul European Green Deal este pus sub semnul întrebării. Această incertitudine ar putea afecta investițiile și colaborările internaționale pentru finanțarea proiectelor verzi în România. În acest sens, raportul recomandă consolidarea parteneriatelor internaționale pentru menținerea accesului la fonduri și tehnologii avansate.
România se află într-un moment critic în care tranziția către o economie verde nu mai reprezintă doar un deziderat ecologic, ci o necesitate economică și strategică.
Raportul BNR pune în lumină vulnerabilitățile structurale ale economiei și dependența ridicată de sectoarele cu emisii mari de carbon, evidențiind, în același timp, oportunitățile de creștere asociate investițiilor verzi.
Această tranziție impune un echilibru delicat între menținerea stabilității financiare și stimularea unui nou model economic bazat pe sustenabilitate.
Impact economic: investițiile verzi ca motor de creștere
Datele prezentate arată clar că tranziția nu poate fi realizată fără un efort financiar major.
Obligațiunile verzi, în valoare de 8,1 miliarde euro, reflectă o tendință pozitivă, dar insuficientă. Având în vedere estimările BNR, care indică necesitatea unor investiții suplimentare de aproximativ 50-60 miliarde euro în următorii 10-15 ani, România trebuie să dezvolte un mecanism robust de atragere a capitalului privat și de utilizare eficientă a fondurilor europene disponibile prin programe precum InvestEU și Fondul pentru o Tranziție Justă.
Tranziția verde poate deveni un motor al modernizării economice, oferind șansa României de a-și reconfigura infrastructura industrială și energetică.
Creșterea finanțării verzi și expansiunea piețelor decarbonizate ar putea transforma România într-un hub regional pentru tehnologii curate, susținând competitivitatea la nivel european și global.
Totuși, această transformare necesită o viziune strategică pe termen lung, sprijinită de stabilitate politică și reforme coerente.
Provocări politice: riscuri de fragmentare și rezistență la schimbare
Din perspectivă politică, România se confruntă cu o serie de provocări interne și externe. Pe plan intern, rezistența sectoarelor „brown”, care contribuie în prezent cu 40,6% din VAB, ridică probleme de ordin social și economic.
Aceste industrii sunt adesea susținute de rețele de influență politică și sindicate, ceea ce poate întârzia adoptarea unor politici ambițioase de decarbonare.
Pe plan extern, ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în Europa pune sub semnul întrebării viitorul European Green Deal și poate reduce fondurile alocate tranziției verzi. România, fiind unul dintre statele care beneficiază de fonduri europene pentru modernizare, riscă să se confrunte cu întârzieri sau scăderi ale acestor finanțări. În acest context, menținerea coerenței politicilor UE și întărirea alianțelor strategice cu partenerii europeni devin esențiale.
De asemenea, România va trebui să navigheze cu atenție între presiunile economice locale și obligațiile internaționale. Într-un climat politic instabil, consolidarea unei coaliții pro-sustenabilitate la nivel național ar putea face diferența între stagnare și progres. Adoptarea unor măsuri coerente și transparente în sprijinul tranziției ar putea, totodată, să consolideze încrederea publicului și a investitorilor în angajamentul României pentru sustenabilitate.
Impact social: reconversie profesională și echitate economică
Un aspect esențial al tranziției este impactul social al restructurărilor economice. Sectoarele vulnerabile la riscurile climatice, cum ar fi agricultura, industria metalurgică și construcțiile, asigură un număr semnificativ de locuri de muncă. În acest sens, raportul subliniază importanța programelor de reconversie profesională și formare în sectoarele verzi.
Fără o strategie clară de protecție socială, tranziția ar putea accentua inegalitățile economice și ar putea amplifica rezistența la schimbare. De aceea, politicile publice trebuie să includă pachete de sprijin pentru lucrătorii afectați și să creeze stimulente pentru crearea de locuri de muncă sustenabile în industriile emergente.
Riscuri și oportunități: o balanță delicată
În timp ce raportul BNR oferă o evaluare detaliată a riscurilor climatice asupra economiei și sectorului bancar, el subliniază și oportunitățile pentru inovare și creștere economică. Crearea unei piețe pentru oțel verde și dezvoltarea sectorului de cleantech sunt doar câteva dintre inițiativele care ar putea transforma România într-un lider regional al tranziției verzi.
Totuși, această transformare necesită o combinație de măsuri fiscale (taxarea emisiilor), finanțare publică (subvenții și fonduri UE) și parteneriate private. Succesul depinde de capacitatea guvernului de a asigura stabilitatea politică, de a reduce birocrația și de a simplifica accesul la fondurile europene.
Perspective pentru viitor: România ca model de tranziție verde în Europa de Est?
În ciuda provocărilor semnificative, România are o oportunitate unică de a deveni un exemplu de succes în Europa de Est. Accesul la fonduri europene, combinat cu o piață energetică în plină transformare, oferă condițiile necesare pentru modernizare și creștere economică durabilă.
Raportul NU recomandă explicit majorarea taxelor de mediu, ci subliniază nivelul actual al acestora (1,8% din PIB) și necesitatea îmbunătățirii gestionării resurselor financiare pentru tranziția verde. România are nevoie de reforme fiscale echilibrate, politici clare și investiții strategice pentru a naviga această tranziție complexă.
Prin consolidarea mecanismelor de monitorizare a riscurilor climatice, crearea unor piețe publice decarbonizate și extinderea finanțării verzi, România poate reduce decalajele față de economiile avansate și poate demonstra că sustenabilitatea nu este doar o obligație, ci și un avantaj competitiv.
În acest sens, raportul BNR funcționează ca un semnal de alarmă, dar și ca o foaie de parcurs pentru viitor. Adoptarea unor reforme rapide și coordonate va determina dacă România poate transforma criza climatică într-o oportunitate de creștere economică și stabilitate financiară.
În concluzie, raportul BNR reprezintă un semnal de alarmă clar: deciziile luate astăzi vor modela viitorul economic, social și ecologic al României pentru deceniile următoare.
Tranziția verde nu mai este o opțiune, ci o obligație strategică impusă de realitățile climatice și economice.
Succesul acestei tranziții depinde de viziunea, responsabilitatea și determinarea liderilor politici și economici de a acționa rapid și decisiv.
Orice întârziere poate transforma oportunitățile actuale în riscuri majore pentru stabilitatea financiară și competitivitatea țării.
Sinteză – Raportul BNR privind riscurile climatice și sectorul bancar
- Vulnerabilitate economică: BNR avertizează asupra riscurilor climatice pentru economie și sectorul bancar, subliniind necesitatea unor investiții majore pentru tranziția verde.
- Finanțare insuficientă: Obligațiunile verzi au ajuns la 8,1 miliarde euro în 2024 (+6,5%), dar necesarul estimat pentru modernizare este de 50-60 miliarde euro în următorii 10-15 ani.
- Performanță fragilă a sectoarelor poluante: Sectoarele „brown” contribuie cu 40,6% din VAB, dar sunt afectate de tranziția energetică. Taxele de mediu rămân modeste (1,8% din PIB).
- Creștere promițătoare a creditelor verzi: Împrumuturile verzi au crescut cu 93% pentru companii și 50% pentru populație, dar rămân insuficiente pentru transformarea structurală a economiei.
- Recomandări BNR: Se propune extinderea piețelor verzi, stimularea investițiilor private și consolidarea finanțărilor europene.
- Avertisment final: BNR trage un semnal de alarmă – tranziția verde este o necesitate strategică, iar întârzierea reformelor poate afecta grav economia și stabilitatea financiară.
CITEȘTE ȘI
BNR: Schimbările climatice sunt vulnerabilități la adresa stabilității financiare. Cât ne costă?
Profit sau planetă? Marile bănci capitulează în fața lobby-ului petrolier
){kind=link}