Biodiversitatea si ecosistemele de paduri din Europa

Padurile ne ofera mult mai mult decat plimbari duminicale, aer curat si animale salbatice. In afara de faptul ca reprezinta mediul de viata pentru numeroase specii, padurile sunt vitale pentru sanatatea mediului in care traim. Cel mai recent document publicat de Agentia Europeana de Mediu in cadrul celor „10 mesaje pentru 2010” prilejuite de „Anul international al biodiversitatii” contine o evaluare a ecosistemelor forestiere si o prezentare a celor mai importante aspecte ale padurilor in echilibrul vietii.

Text de Raluca Petrescu

Padurile acopera suprafete vaste in Europa, dar distributia lor variaza semnificativ pe intinderea continentului. Ele indeplinesc functii multiple, furnizand beneficii economice, sociale si de mediu, fara a mai vorbi despre faptul ca reprezinta un rezervor al diversitatii. Ultimul mesaj publicat de Comisia Europeana prin intermediul Agentiei Europeane de Mediu reprezinta un semnal de alarma si atrage atentia ca zonele impadurite se confrunta cu o varietate de amenintari. Pe langa practicile de gestionare nedurabila, poluarea aerului si schimbarile climatice, padurile sunt amenintate de fragmentare din cauza dezvoltarii rapide a zonelor urbane si a retelelor de transport.

Din aceasta cauza, atat functionarea sanatoasa a ecosistemelor forestiere, cat si biodiversitatea pe care o gazduiesc sunt in pericol. Padurile protejeaza solul impotriva eroziunii, reglementeaza fluxurile de apa si de captare a carbonului din atmosfera. Bunastarea a numeroase plante si animale, inclusiv specii protejate de legislatia Uniunii Europene, este legata direct de ecosistemele forestiere. Biodiversitatea solului din paduri joaca un rol crucial in reglarea ecosistemelor. Acesta, nu numai ca filtreaza apa si poluarea, dar descompune materia organica in humus, care depoziteaza apa si furnizeaza nutrienti plantelor.

Depozite de carbon

In Europa se gasesc paduri de toate varstele si la toate nivelurile de dezvoltare. Cu 53 de gigatone de carbon sechestrate in biomasa forestiera si a lemnului, padurile din tarile europene sunt mari depozite de carbon. Aproape trei sferturi din populatia europeana traieste in zone urbane, iar procentul va ajunge la 80% pana in 2020. In jurul si in interiorul oraselor, acestea sunt esentiale pentru furnizarea aerului proaspat, reducerea prafului si a zgomotului. Printre alte functii, ele au rolul unui tampon climatic in jurul insulelor de beton si caldura, reprezinta habitate pentru numeroase specii si au scopuri recreative. Recunoasterea acestor roluri multifunctionale ar putea atrage atentia asupra tensiunilor potentiale dintre cele opozante. Spre exemplu, tintele pentru bioenergie si intensificarea recoltarii biomasei din paduri nu sunt compatibile cu tintele de stocare a carbonului sau de imbogatire a biodiversitatii prin acumularea de materii organice.

Management nesustenabil

Intensificarea forestiera prin drenarea padurilor umede, fertilizarea si introducerea de specii de copaci cu diferite genotipuri afecteaza in mod negativ biodiversitatea padurilor in Europa.
 
Extinderea asezarilor urbane si extinderea rapida a retelelor de transport au fragmentat semnificativ ecosistemele europene, inclusiv padurile. Cele mai grav afectate sunt zonele impadurite din nordul, centrul si sud-vestul Europei. Depunerile de azot care pot duce la eutrofizare si acidificarea provin in special din arderea combustibililor fosili si cresterea intensiva a animalelor.

Habitate amenintate  Aproape 170 de specii de interes comunitar (identificate in Directiva CE) sunt dependente de ecosistemele forestiere. Conform datelor Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii, 27% dintre speciile de mamifere, 10% dintre reptile si 8% dintre amfibieni sunt amenintati cu disparitia. Acelasi document atentioneaza ca 52% dintre speciile forestiere de interes european sunt in stare de conservare nefavorabila si arata ca doar 14% din evaluari au raportat o stare de conservare favorabila.

Mai mult, din cele 73 de tipuri de habitate de padure enumerate in Directiva CE privind habitatele, 63% au fost evaluate ca avand o stare de conservare nefavorabila.

Articolul precedent
Articolul următor
spot_img

Ultimele știri