Bihor: Investitii contestate de ecologisti in zona platoului Padis

Un grup de investitori straini intentioneaza sa construiasca o statiune ecoturistica la standarde europene in zona platoului carstic Padis, urmand ca pe o suprafata de 80 de hectare sa fie ridicate constructii care sa ofere turistilor peste 2000 de locuri de cazare.

Reprezentantii Centrului Regional de Supraveghere Ecologica (CRSE) "Muntii Apuseni" se opun proiectului, motivand ca terenul pe care ar urma sa fie realizata investitia face parte dintr-o zona protejata.

Dupa alinierea, in vara acestui an, a legislatiei romane din domeniul ariilor protejate la legislatia europeana, platoul carstic Padis, care pana acum facea parte din zona de protectie speciala a Parcului Natural Apuseni, se afla la limita dintre zona strict protejata si cea protejata integral, care include cele mai valoroase suprafete terestre din rezervatie cu specii de plante si animale rare. Conform noii legislatii, sustin ecologistii, zona in care se doreste realizarea investitiei ar trebui sa fie una protejata.

"In platoul Padis se pot face investitii, se poate construi, insa depinde unde si cat. Zona in care se doreste realizarea acestei investitii este una de conservare naturala, este protejata. Se fac insa presiuni asupra administratiei Parcului Apuseni ca terenul in cauza sa fie trecut in zona de dezvoltare durabila. Nu suntem impotriva realizarii unor spatii de cazare pentru turisti, insa sa faci acest lucru intr-o arie protejata este un pic fortat", a declarat, vineri, intr-o conferinta de presa, Mihai Togor, presedintele CRSE "Muntii Apuseni".

Ecologistii au adaugat ca nici cele 600 de locuri de munca care ar urma sa fie create in zona nu vor fi destinate locuitorilor satelor invecinate, asa cum au argumentat investitorii, fiind nevoie de specialisti in turism, care cunosc cel putin o limba straina.

CRSE "Muntii Apuseni" va face toate demersurile necesare pentru a opri demararea lucrarilor si pentru introducerea terenului vizat in zona protejata. De cealalta parte insa, reprezentantii investitorilor sustin ca cele 80 de hectare nu au facut niciodata parte dintr-o asemenea zona protejata.

"Nu e nimic protejat acolo, pentru ca nu ai ce proteja. Referitor la cele 600 de locuri de munca, e adevarat ca nu vor fi toate pentru taranii din zona. Dar daca ne gandim la alternativa pe care le-o ofera Guvernul, aceea de a supravietui din comercializarea obiectelor artizanale, tot e mai bine. Cui sa vanda localnicii obiecte de artizanat?", a declarat reprezentantul grupului de investitori, Mircea Caster.

spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri