România are nu are o industrie a reciclării performantă, iar ţara noastră nu este pregătită să facă faţă cerinţelor europene privind interzicerea plasticului de unică folosinţă, a declarat ministrul Mediului Tánczos Barna în conferința Green Report „Directiva Single Use Plastic. Impact și implementare la nivel național”.
Acesta a subliniat că directiva europeană reprezintă o „provocare uriașă nu doar pentru România, ci în toată Europa”.
„Este o măsură foarte severă, este o propunere exterem de ambițioasă. Dacă vorbim de ținta de 25% este un procent mai mult decât provocator pentru state precum România.
Noi suntem într-o situație mai mult decât delicată în ceea ce privește colectarea separată și stăm foarte prost în tot ce înseamnă industrie de reciclare. Acest lanț al provocărilor pentru România creează o situație destul de dificilă. Tocmai de aceea, modul de implementare şi de transpunere a directivei necesită o abordare extremă de atentă, o discuţie şi o dezbatere cu factorii implicaţi – industria producătoare de ambalaje şi cele care utilizează aceste ambalaje şi timpul e destul de scurt”, a arătat ministrul.
Potrivit ministrului, România a pornit greu cu procesul de implementare a directivei în legislaţia naţională. În momentul de faţă a fost înfiinţat un grup de lucru care trebuie să se grăbească şi să pregească în următoarele două luni programul de dezbateri publice cu factorii implicaţi astfel încât la sfârşitul lunii mai să avem primele concluzii creionate care pot fi integrate în legislaţia de transpunere.
„Cu siguranţă, măsurile de interzicere a anumitor produse de plastic vor afecta în mod hotărâtor industria. De aceea, ele trebuie gândite şi să vedem care vor fi etapele de implementare. Nu cred că putem să fim foarte rigizi în momentul în care avem această situaţie naţională, nu trebuie să fim absurzi în momentul în care se redactează legislaţia de transpunere. Directiva e directivă, ţintele sunt ţinte şi, de aceea, în următoarele două luni treebuie să abordăm această problemă cu foarte mare atenţie şi să discutăm cu acele entităţi care sunt implicate în producţie, în folosire în colectare, sorate şi în reciclare”, a spus Barna.
Oficialul crede că ţintele impuse de UE sunt extrem de ambiţioase, iar România nu este pregătită în momentul de faţă să facă faţă unor provocări de asemenea anvergură.
„Dar obligaţia noastră este să facem transpunerea acestei directive, să pregătim actul normativ prin dezbatere publică cu actorii implicaţi şi să asigurăm finanţare şi să grăbim procesul de pregătire a industriei şi a sistemelor de colectare, sortare şi reciclare. Sunt domeniile unde este nevoie de mai multă eficienţă”.
Barna a adăugat că vor fi aloca resurse financiare „semnificative, de ordinul sutelor milioanelor de euro pentru industria de reciclare”.
Barna: Sistemul de reciclare este extrem de departe de a fi unul bun
Totodată, ministrul a spus că sistemul actual de transfer al responsabilităţii de reciclare este unul nefuncţional, care a dus la o „situaţie aberantă” în piaţă în care compania care preia responsabilitatea produce mai mulţi bani decît compania producătoare, care pune produsul pe piaţă.
„A transformat colectarea deşeurilor, acest sistem de transferare a responsabilităţii într-o fabrică de bani. Activitatea în sine, de preluare a responsabilităţii a devenit mai profitabilă decât producţia în sine, ceea ce e total aberant. Am ajuns ca producătorii, cu ghilimelele de rigoare, să scape de această responsabilitate prin achitarea facturii şi să aibă conştiinţa împăcată – am achitat factura, eu sunt bine -. Eficienţa este cel puţin îndoielnică, adică raportările care se fac lunar sau anual sunt departe de a fi credibile. Avem toată ţara plină de deşeuri şi majoritatea producătorilor spun că legea le permite, au semnat contractul, au primit factura, au plătit ce aveam de plătit, au scăpat de această problemă, să o facă cel care a preluat responsabilitatea. Cel care preia responsabilitatea spune că: am făcut colectarea, am făcut raportarea, prindeţi-mă dacă puteţi, dacă am făcut totul corect”.
Ministrul a declarat că „unii” încearcă să ducă mai departe un sistem bolnav, care nu are performanţă şi este departe de a fi unul bun.
„Unii încearcă să ducă mai departe un sistem bolnav, care nu are performanţă, care produce mai mulţi bani la cel care produce responsabilitatea, practic profit mai mare decât al producătorului care livrează produse şi este cel care dă salariile la oameni, pune produsele pe piaţă, care îşi asumă riscurile prin investiţii. Deci aceste acest sistem este extrem de departe de a fi unul bun, nu unul perfect”, a conchis ministrul Barna.
El a adăugat ca va fi nevoie de o „reformă serioasă” dacă vrem să respectăm acest principiu de „plăteşti cât produci” şi responsabilitatea o transferi într-un sistem care „într-adevăr ţi-o preia, o duce până la capăt, raportează corect şi este eficient”.
