Scheletul Balaurului Bondoc, noua specie de velociraptor descoperita in zona Sebes, judetul Alba, si studiata de o echipa de cercetatori americani, va fi expus intr-o vitrina a Societatii Muzeului Ardelean din Cluj-Napoca, dar si in cadrul unor expozitii itinerante in cazul in care vor exista cereri, transmite Mediafax.
Paleontologul clujean Matei Vremir a declarat astazi, intr-o conferinta de presa, ca balaurul bondoc "este cel mai complet schelet de dinozaur descoperit in Romania si cel mai complet schelet de dinozaur carnivor descoperit in Europa".
"Balaurul bondoc descoperit in Sebes este cel mai complet schelet de dinozaur descoperit in Romania si cel mai complet schelet de dinozaur carnivor din Europa. Am descoperit circa 75 la suta din schelet, lipsesc gatul, capul si coada. Balaurul era aproape adult, avea circa doi metri si cantarea 30-40 de kilograme. Scheletul va fi expus intr-o vitrina la Societatea Muzeului Ardelean, iar daca vor exista solicitari, ar putea fi prezentat si in cadrul unor expozitii itinerante", a spus Vremir.
Paleontologul a explicat ca din balaurul bondoc s-au conservat membrele anterioare, cu cate doua degete, cu care putea sa apuce si sa se catere, coloana vertebrala, coastele, bazinul, vertebrele codale si un membru posterior, care prezinta patru degete functionale, "dintre care o pereche cu gheare mari, asemanatoare unui pumnal, care ajungeau la circa 10 centimetri".
"Balaurul bondoc este o ruda apropiata a bine-cunoscutului velociraptor descoperit in Cretacicul Mongoliei, care insa seamana mai degraba cu un hibrid intre un curcan supradimensionat si un caine pitbull. Se caracterizeaza printr-un bust robust, membre posterioare foarte puternice si musculoase, membre anterioare gracile si mult alungite, acoperite cu pene. Acest animal era mai degraba un «kick-boxer» decat un bun alergator, tactica de atac fiind bazata preponderent pe ambuscade. Nu era un alergator de performanta, ci mai mult un Rambo al junglei", a precizat paleontologul clujean.
Matei Vremir a precizat ca denumirea de "balaur" data scheletului ii apartine si a fost inclusa astfel in clasificarile zoologice internationale.
Botezul, sarbatorit la un pahar de vin
"Nu este usor sa botezi o specie noua. Ne-am decis impreuna cu colegii americani sa nu ii dam un nume tipic de dinozaur sau de raptor. Stand la o sticla de vin oltenesc, ne-a venit ideea dragonului, dar acest nume parea banal, si atunci m-am gandit la un nume cu o conotatie locala, cel de balaur. Numele bondoc a aparut fiindca era robust, semana cu un butoias", a spus paleontologul.
Acesta a mentionat ca in zona Sebes, unde a fost descoperit balaurul, au mai fost descoperite alte sute de astfel de vestigii. "Am mai descoperit schelete partiale de dinozauri ierbivori, dar cel mai mare Pterosaur din lume, cu o anvergura de 16 metri, tot in zona Sebes", a subliniat Vremir.
Presedintele Societatii Muzeului Ardelean, Gabor Sipos, a declarat, in aceeasi conferinta de presa, ca scheletul balaurului bondoc ar putea fi expus publicului in termen de o luna.
"Fiind vorba despre o specie noua de dinozaur, scheletul balaurului bondoc este, din punct de vedere stiintific, o donatie foarte valoroasa pentru Societatea Muzeului Ardelean. Il vom pastra in conditii normale, muzeale, intr-o vitrina, si va putea fi vizitat de public larg, dar va sta si la dispozitia specialistilor. In circa o luna ar putea fi deschis publicului spre vizitare", a spus Sipos.
Balaurul bondoc, o noua specie de velociraptor, avea o lungime totala cuprinsa intre 180 si 210 centimetri, de la cap la coada. Animalul avea o pereche de gheare pe fiecare dintre membrele sale inferioare, cu ajutorul carora isi imobiliza prada. Membrele anterioare ale balaurului bondoc erau putin dezvoltate, potrivit studiului realizat in urma cercetarii si publicat in SUA, in Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
In opinia oamenilor de stiinta, caracteristicile sale morfologice "reflecta fauna speciala a Europei, in ultimii ani din era dinozaurilor", o perioada in care continentul european se afla in mare parte sub nivelul marii, fiind alcatuit din doar cateva insule, din cauza cresterii nivelului oceanului planetar.
