Comisia Europeana solicita masuri urgente pentru combaterea degradarii solului, in conditiile in care, de-a lungul a 16 ani, pe continentul nostru s-au pierdut definitiv cel putin 275 de hectare de teren pe zi.
Acoperirea solurilor fertile cu material impermeabil a scos din circuitul productiv 1000 de kilometri patrati pe an, adica o suprafata de marimea Ciprului la fiecare zece ani.
Pe de alta parte, specialistii estimeaza ca eroziunea solului cauzata de apa afecteaza in Europa 1,3 milioane de kilometri patrati – o suprafata de 2,5 ori mai mare decat teritoriul Frantei.
Degradarea solului afecteaza capacitatea de a produce alimente, de a preveni seceta si inundatiile, de a opri pierderea biodiversitatii, precum si de a combate schimbarile climatice. Acestea sunt cateva constatari formulate in doua noi rapoarte prezentate de Comisia Europeana privind aspectele stiintifice si de politica legate de solul european.
„Aceste rapoarte evidentiaza importanta conservarii solurilor europene, daca dorim sa avem la dispozitie in continuare alimente de calitate si apa subterana curata, spatii de agrement sanatoase si emisii de gaze cu efect de sera mai reduse. Trebuie sa utilizam in mod mai sustenabil resursele provenind din solurile noastre si acest lucru s-ar realiza cel mai bine printr-o abordare comuna in intreaga UE. Comisia a prezentat propuneri legislative si sper ca noile noastre rapoarte vor ajuta Consiliul si Parlamentul sa treaca la actiune”, a declarat comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik (Slovenia).
In 2006, Comisia Europeana a adoptat o directiva-cadru privind solul, care abordeaza protectia solului, inclusiv in ceea ce priveste aspectele transfrontaliere. Directiva isi propune sa asigure productivitatea solului, in special in ceea ce priveste productia alimentara, sa limiteze riscurile la adresa sanatatii umane si la adresa mediului, sa ofere oportunitati pentru reducerea efectelor schimbarilor climatice si adaptarii la acestea si sa stimuleze oportunitatile de afaceri pentru asanarea solurilor. Odata adoptata, Directiva, care se afla inca in dezbatere la Consiliu si la Parlamentul European, va contribui la abordarea unora dintre aspectele critice evidentiate in raport.
Din pacate, Romania se inscrie si ea in tabloul sumbru al degradarii solurilor. Specialistii consultati de Green Report ne-au confirmat aceasta situatie.
Ultima solutie impotriva eroziunii: plantatiile de salcam
“Romania are 14,8 milioane de hectare de teren agricol, din care peste 6,5 milioane de hectare sunt situate pe pante de peste 5 la suta, unde eroziunea e favorizata”, a precizat, pentru Green Report, profesorul universitar dr. Marian Musat, de la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti.
Fenomenul eroziunii este cel mai vizibil in judetele Buzau, Vrancea, Prahova, Arges si Valcea, in mod special pe terenuri cu panta de peste 10 la suta. Relieful Romaniei este de asa natura incat “nu se poate stopa total eroziunea, dar o putem incetini”, explica profesorul Musat.
O modalitate de reducere a degradarii solului ar fi renuntarea la practicile agricole daunatoare: “Se ara din deal in vale, in loc sa se lucreze pe curbele de nivel”. Pe de alta parte, se poate realiza acoperirea cu vegetatie a suprafetelor vulnerabile. Se pot realiza pasuni si fanete, sau, in cazurile cele mai dificile, impaduriri cu salcam, acesta fiind arborele cel mai “eficient” in lupta contra eroziunii.
Daca nu se adopta asemenea masuri, recomandate si de avertismentele europene, viitorul agricol al Romaniei este pus sub semnul intrebarii. “Acum avem pana la 6 – 7 tone de grau la hectar. Dar un sol erodat la suprafata poate scadea fertilitatea la 50 la suta sau chiar mai mult”, recunoaste Marian Musat.
"Terenurile nu mai au potential, degeaba il oblig pe proprietar sa le cultive"
“Dintre cele peste 14 milioane de hectare de teren agricol, conform Anuarului statistic al Romaniei, avem 9,3 milioane de hectare de teren arabil, din care 6,3 milioane de hectare in diferite grade de eroziune”, ne-a confirmat Mihai Dumitru, director al Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie.
Acesta a explicat pentru Green Report ca, inainte de anul 1989, circa 2,2 milioane de hectare erau amenajate cu lucrari impotriva eroziunii. “Astazi sunt degradate, imburuienite sau cu paduri la prima generatie, fara valoare deosebita in silvicultura”, spune Mihai Dumitru. In asemenea conditii, ”potentialul de productie al solului scade pana la nivelul la care nu mai merita cultivat”, astfel explicandu-se cele 1-2 milioane de hectare ramase necultivate. “Ele nu mai au potential de productie, degeaba incerc eu sa-l oblig pe proprietar sa le cultive”, explica directorul Institutului.
Mihai Dumitru considera ca situatia terenurilor agricole din Romania este cea mai grava din intreaga Uniune Europeana: “Ce-i drept nu suntem ultimii in Europa, mai este Albania dupa noi. Iar eu, daca ma duc la Ministerul Agriculturii sa propun masuri de ameliorare a situatiei, mi se raspunde cu o intrebare – iar vrei bani?”.
Foto: www.tripmondo.com/romania/judetul-arad
Citeste si:
UE le cere fermierilor sa se adapteze noilor conditii climatice
