Arhitecta Raluca Munteanu, reprezentant al Ordinului Arhitecților din România (OAR), a criticat folosirea polistirenului ca soluție universală pentru termoizolarea clădirilor, spunând că orașele ar trebui văzute ca organisme vii și că pentru fiecare „pacient” ar trebui găsit un „tratament” individualizat.
Prezentă în cadrul Conferinței Green Report „Eficiența energetică a clădirilor. Soluții tehnice și finanțarea lor”, Munteanu a spus că soluția aplicării polistirenului a constituit un adevărat dezastru din punct de vedere arhitectural pentru unele clădiri.
„OAR a criticat soluția și aplicarea ei unitară peste absolut toate cazurile, o uniformizare fără discernământ pentru absolut tot. Considerată un panaceu, s-a dovedit că este un dezastru total. Nu doar din punct de vedere energetic, dar mai ales din punct de vedere arhitectural”, a spus reprezentanta Ordinului Arhitecților.
Arhitecta a subliniat că orașul este ca un organism, în care clădirile și obiectele interacționează între ele și se determină unele pe altele, astfel încât soluțiile trebuie individualizate.
„Orașul este un organism care funcționează precum corpul uman. Are sisteme, are relații, trebuie gândit în primul rând per ansamblu. Sunt clădiri care sunt lipite unele de altele, care au calcan, sunt blocuri care funcționează împreună. Lucrurile trebuie gândite în ansamblu, înainte să dau soluții punctuale. Ce s-a întâmplat cu sistemul acesta de termoficare? Iau obiectul, îl bag într-o pungă de plastic, îl sigilez bine și după aceea <<Nu-i așa că vă e mai cald acolo?>>. Nu contează că vă sufocați. Dacă vă sufocați, deschideți geamul și toată căldura pe care ați economisit-o trebuie să o dați afară”, a spus Munteanu, în cadrul Conferinței.
Unul dintre punctele atinse de reprezentanta OAR a fost și lipsa de coerență în ceea ce privește peisajul urban, care a devenit „foarte urât”, și care afectează sănătătea mentală a locuitorilor săi atunci când este țipător sau agresiv din cauza că termoizolarea clădirilor nu respectă o strategie urbanistică.
„Când vorbim despre eficiență energetică și nZEb – acestea fac parte din calitatea locuirii. Vrem să trăim mai bine, avem nevoie de un mediu sănătos, deci să emit mai puțin carbon (…) dar trebuie să locuiesc bine, să mă simt confortabil din toate punctele de vedere. Calitatea locuirii înseamnă și imagine, și confort termic, înseamnă foarte multe lucruri. (…) Avem nevoie de soluții de la caz la caz, ca la pacient. Avem o singură boală care e caracterizată de anumite lucruri, dar fiecare pacient răspunde alt fel la boala respectivă. Nu poți să tratezi toate clădirile identic. Trebuie să adaptezi. E foarte bine că există metodologii, sisteme de calcul dar ele trebuie adaptate pe pacientul pe care îl am, fie că este clădire existentă sau clădire nouă”, a spus ea.
Munteanu a vorbit și despre apariția efectului de insulă de căldură în orașe din cauza clărilor care relaționează, iar spațiile nu se ventilează suficient și din cauza dispariției spațiului verde.
La rândul său, prof. univ Cătălin Lungu a explicat că o individualizare pentru termoizolarea clădirilor ar crește costurile pentru proiectare și lucrări. El a atras însă atenția că prețul la energie crește exponențial și că este nevoie de măsuri de economisire. „Între a avea o casă frumoasă și care să consume energie fără limită și între o casă mai urâtă și care să îmi permită să trăiesc în ea, să pot să plătesc energia – vă spun sincer, aș alege a doua variantă. Și multă lume ar alege a doua variantă”, a spus el.
Din aceeași Conferință: Ce soluții de eficientizare energetică aleg specialiștii din domeniu pentru propriile locuințe
Pe același subiect: Concluzii ale conferinței Green Report: Aplicarea standardului nZEB aduce o schimbare de paradigmă în construcții
