Romania va trebui sa inchida, anul acesta, 26 de depozite pentru deseuri municipale neconforme cerintelor europene, din cele 223 care trebuie sa-si sisteze functionarea, etapizat, pana la 16 iulie 2017, conform negocierilor de aderare, pentru capitolul de mediu, purtate de Romania cu Uniunea Europeana.
Pana la sfarsitul anului 2007, 35 de depozite din zona urbana neconforme cu cerintele europene au fost inchise, din cele 256 inventariate pentru Planul de implementare a Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor.
In prezent, doar 20 de depozite pentru deseuri municipale respecta prevederile Directivei 1999/31/CE, din cele 65 de depozite pe care trebuie sa le exploateze pana la termenul prevazut. Depozitele urbane conforme sunt in judetele: Arad, Bihor, Brasov, Braila, Bucuresti, Buzau, Constanta (trei), Dolj, Ialomita, Ilfov (doua), Mures, Neamt, Prahova (patru) si Sibiu.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, pana la 16 iulie 2009 va trebui finalizata inchiderea si ecologizarea celor 2.686 de spatii de depozitare cu o suprafata de cel mult un hectar identificate in zona rurala, odata cu deschiderea depozitelor zonale si cu extinderea serviciilor de colectare, transport si transfer a deseurilor la nivel rural.
La sfarsitul anului 2006, cantitatea de deseuri municipale colectata prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau ale firmelor de salubritate a fost de aproximativ 6,809 milioane tone, conform datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
Potrivit prognozelor, cantitatea de deseuri municipale generate va creste pe fondul dezvoltarii consumului de bunuri in randul populatiei, cresterea anuala fiind estimata la 0,8 la suta/locuitor. Cele mai mari cantitati de deseuri municipale, peste un milion de tone, se colecteaza in regiunile Nord-Vest (peste 17 la suta) si Sud-Est (circa 16 la suta). Regiunea care colecteaza cantitati mai mici de deseuri municipale, sub 600.000 de tone, este Sud-Vest Oltenia (circa sase la suta).
Procentul de colectare selectiva a deseurilor municipale este mic, de doar doi la suta. Colectarea selectiva se realizeaza doar in cadrul unor proiecte pilot initiate de societatile de salubrizare si de primarii. La finele lui 2006, existau 47 de proiecte pilot de colectare selectiva in Botosani, Iasi, Suceava, Slatina, Eforie, Buzau, Galati, Brasov, Prahova, Sibiu, Covasna, Cluj, Bacau, Bucuresti (sectoarele 1, 4, 6) etc, acestea fiind parteneriate incheiate intre administratia locala, operatorii de salubritate, operatorii economici si agentiile teritoriale de protectia mediului.
La 30 iunie 2007, sistemul de colectare selectiva a deseurilor a fost implementat, sub forma de proiecte pilot, in 149 de localitati si in sectoarele 1, 3, 4, 5, 6 din Bucuresti, iar pe 15 decembrie 2007 proiecte pilot de colectare selectiva erau implementate in 182 de localitati, precum si in sectorul 2 din Bucuresti.
De asemenea, toate proiectele ISPA care implementeaza sisteme integrate de gestionare a deseurilor in judetele Valcea, Dambovita, Teleorman, Galati, Bacau, Arges, aflate in stadiul de implementare, si Piatra Neamt, finalizat, au in mod obligatoriu o componenta de colectare selectiva.
Deseurile menajere si asimilabile colectate sunt compuse din deseuri biodegradabile (46 la suta), hartie si carton (12 la suta), sticla (11 la suta), deseuri inerte (7 la suta), textile (5 la suta), plastic (3 la suta) etc.
In prezent, doar circa unu la suta din deseurile municipale colectate sunt valorificate, cea mai mare cantitate regasindu-se in regiunea Bucuresti – Ilfov (peste 40 la suta). Din deseurile menajere colectate separat si valorificate, aproape 45 la suta reprezinta deseurile din hartie si carton.
Din cantitatea totala de deseuri municipale colectate, aproape 99 la suta sunt eliminate prin depozitarea in spatii organizate (gropi de gunoi). Cel mai mare numar de depozite (50) se regaseste in regiunea Centru, insa cantitatile cele mai mari de deseuri depozitate se afla in regiunile Nord-Vest (peste 17 la suta) si Sud-Est (aproape 16 la suta).
In Romania, in prezent, nu functioneaza incineratoare pentru tratarea termica a deseurilor solide municipale din cauza compozitiei si caracteristicilor deseurilor menajere din Romania (umiditate de circa 50 la suta si putere calorica sub 8.400 de kJ/kg), dar si a costurilor mai ridicate generate de folosirea acestei metode de eliminare a deseurilor menajere. In acest sens, Planul National de Gestionare a Deseurilor prevede ca incinerarea deseurilor municipale in Romania va deveni fezabila, din punct de vedere economic si social, numai dupa anul 2016, ca urmare cresterii valorilor puterii calorice si a reducerii valorilor pentru umiditate si substante organice.
Regiunea de dezvoltare Nord-Est este formata din sase judete – Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui, in care exista 34 de orase (din care 17 municipii), 478 comune si 2.436 de sate. Regiunea 2 Sud-Est are in componenta 6 judete – Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea -, 34 de orase, 11 municipalitati, 339 comune cu 1.455 de sate.
Regiunea 3 Sud Muntenia este formata din sapte judete (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman), 16 municipii, 27 orase, 488 comune, 2.030 sate si o suprafata totala de 34 453 km2, reprezentand 14,45 la suta din suprafata Romaniei.
Regiunea 4 Oltenia este situata in zona de sud – vest a Romaniei si este compusa din cinci judete: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea. Regiunea de dezvoltare 5 Vest este alcatuita din patru judete: Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis, iar Regiunea 6 Nord -Vest este formata din sase judete – Bihor, Bistrita Nasaud, Cluj,
Maramures, Satu Mare, Salaj -, 35 orase si municipii (din care 15 municipii), 399 de comune si 1.823
de sate.
Regiunea 7 Centru este formata din sase judete (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu), 50 orase si municipii (din care 18 municipii), 334 comune si 1.823 sate. Regiunea 8 este formata din orasul Bucuresti si sectorul agricol Ilfov.
Instrumentele de baza prin care se asigura implementarea in Romania a politicii europene in domeniul deseurilor sunt Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor. La sfarsitul anului 2006, au fost elaborate Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor (PRGD) de catre Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului, in colaborare cu reprezentantii autoritatilor de mediu de la nivel local si ai autoritatilor administratiei publice locale si judetene. PRGD se conformeaza cu legislatia europeana si romaneasca de mediu, iar obiectivele si tintele propuse sunt cele cuprinse in Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor. PRGD este structurat in mai multe sectiuni care prezinta situatia actuala a regiunii, obiectivele, alternativele de tratare si metodele de stabilire a costurilor minime.
