Fondul Mondial pentru Natura (WWF) si-a extins activitatile si pe schimbarile climatice si consilierea in domeniul conservarii energiei. Directorul adjunct WWF Programul Dunare-Carpati, ANDREAS BECKMAN, ii relateaza lui Raul Cazan despre ultimele idei si proiecte promovate de organizatie in domeniul energiei
WWF are de curand si preocupari in domeniul energiei, mai precis al conservarii energiei. Ce fel de proiecte sustin aceasta preocupare si ce castiga comunitatile carpatice si dunarene din acestea?
In ceea ce priveste sectorul energiei, o preocupare relativ noua pentru organizatia noastra, in acest moment cautam diferite cai pentru a sustine noi solutii energetice pentru persoane, businessuri si comunitati. Avem deja exemple foarte bune in Republica Ceha si in Austria. Aco lo exista comunitati destul de mici care sunt autosuficiente din punctul de vedere al conservarii si generarii de energie. Ele, comunitatile, produc energie din surse solare si din forta vantului reusind sa-si acopere propriile nevoi. Incercam sa dezvoltam aceste bune exemple si in Romania.
Exista astfel de bune exemple, sustinute de businessul energiei, peste tot. Tot ce trebuie facut este sa gasesti felurite modalitati pentru a le face sa functioneze fara sa intre in faliment. Acest lucru nu e important doar pentru mediul inconjurator, dar si pentru cultura, si ma refer la cultura de a produce din surse alternative, de a iesi din paradigma in care traim si consumam, aceea a petrolului.
Luna aceasta aveti un eveniment de mare impact privind conservarea energiei. In ce consta?
In acelasi context nou, in care WWF acopera si problema energiei, organizam un road show focalizat pe schimbarile climatice si consiliere in domeniul energiei de-a lungul Roma niei. Evenimentele au loc acum, in luna septembrie, in orase mari ale tarii precum Constanta, Bucuresti, Brasov sau Cluj-Napoca. Proiectul consta in sfaturi privind lucruri concrete pe care oame ii pot sa le faca in propriile lor case pentru a economisi energie. Road show-ul nu va fi strict despre economisirea energiei, ci va aborda si problema pretului in crestere al petrolului. Mai mult, evenimentele noastre arata cum se pot economisi bani
prin folosirea rationala a energiei; Romania, ca si celelalte tari din regiune, are un potential enorm in acest sens si poate sa o faca foarte ieftin.
Exista multe alternative in problema energiei, alternative simple care vor lupta din multe motive impotriva incalzirii globale si care pot fi abordate in Romania. Avem nevoie de actiune din partea guvernului, din partea sectorului business si din participarea oamenilor. Putem avea succes numai in acest fel, cu ajutor dinpartea tuturor nivelurilor.
Sunteti preocupati de sursele alternative de energie. Care este abordarea WWF in ceea ce priveste biomasa, pe de o parte, si biocombustibilul, pe de alta parte?
Cred ca exista doua directii, una pozitiva si alta negativa. Partea mai pozitiva consta in oportunitatea comunitatilor rurale sa-si aco pere propriile costuri, sa devina producatoare de energie in loc de a fi doar producatori de hrana. Asta ar fi o directie pozitiva si priveste biomasa. Partea negativa este ingrijorarea noastra deschisa in ceea ce priveste biocombustibilul in general. Productia de biocombustibil a luat-o intr-o directie gresita. Biocombustibilii nu sunt intotdeauna buni din perspectiva economica si nici din perspectiva schimbarilor climatice. Cu atat mai putin din perspectiva biodiversitatii, din motive lesne de inteles. E un subiect extrem de dur la Bruxelles in acest moment. Ne preocupa si pe noi foarte mult pentru motivul ca putem pierde tot ce am obtinut pana acum in privinta protectiei biodiversitatii si metodelor sustenabile de productie agricola.
In Romania inca se fac mari investitii in termo, iar tinta productiei de energie alternativa este 20% pana in 2012. Cum comentati acest aparent paradox?
Nu e un paradox, e o prostie. Stiti campania noastra denumita "Power switch"? De acolo reiese ca a investi in carbune nu inseamna a investi in viitor. Daca se construieste o termocentrala inseamna ca ea va opera pentru cel putin 80 de ani. Ne impinge foarte mult pe drumul consumului; exista multe cai pe care o putem apuca intre timp, insa conservarea energiei este de departe cea mai simpla atat pentru persoane, cat si pentru companii.
Totusi in road show-ul nostru ne vom focaliza pe gospodarii si nu vom vorbi despre businessuri sau despre carbune. Vom aborda schimbarile climatice si faptul ca incalzirea globa la are un impact semnificativ asupra Romaniei. Nu este o problema ca am putea pierde cine stie ce insula, nu e o problema indepartata a generatiilor ce vor veni, e o chestiune care are consecinte foarte grave si care incep sa se intample. Este vorba despre desertificare, inundatii si pierderea a 25% dintre specii.
Stim ca exista Conventia Carpatica ce, in curand ar trebui sa devina activa, sa aiba activitati administrative. Ce proiecte mai aveti legate de muntii Carpati?
Conventia Carpatica nu inseamna mare lucru, in practica. Noi, in acest moment avem in derulare un proiect carpatic care se aprope de sfarsit. In ceea ce priveste dezvoltarea si legislatia, programul nostru in Carpati este un protocol la Conventia Carpatica. Dintre lucrurile parctice pe care le-am facut merita mentionate publicarea catorva reviste si carti privind conservarea naturii si mediul inconjurator. O serie de workshopuri au completat programul nostru. Deci astfel de lucruri organizam. O parte importanta a proiectului, dincolo
de initiativele privind dezvoltarea locala, este realizarea caii carpatice – Via Carpatica, dupa modelul alpin (Via Alpina). Aceasta cale ar trebui sa traverseze Carpatii de la un capat la altul si sa fie un simbol al traversarii sustenabile, al ecoturismului. Multe alte lucruri pot fi facute si se vor face.
Am urmarit numerosi actori, ONG-uri si businessuri din regiune, si in 2001 am pecetluit ecoregiunea Carpatilor cu raportul asupra Carpatilor. Acestea stau la baza Conventiei Carpatice. Exista interdependente economice intre tarile din regiune, spre exemplu multe companii austriece sunt responsabile pentru ceea ce se intampla in sectoare-cheie din economia Romaniei (energie, agricultura etc.). Businessurile, reprezentant ii guvernamentali si organizatiile trebuie sa stea la masa si sa gandeasca variante de dezvoltare durabila, dar, in final, totul depinde de oamenii locului, de initiativele si de proiectele lor.
Acum avem initiative foarte frumoase, dar problema preocupanta este deforestarea ilegala, e greu, extrem de greu de controlat si masurat. Acesta e un proces importat. Pe de alta parte ne aplecam asupra retailului de produse alimentare si ne vom focaliza pe slow food, retail local, pe cum putem conecta cumparatorii cu producatorii locali. Nu ne intereseaza prea mult supermarket-urile sau marile lanturi de retail cat micile afaceri locale.
