Managementul deseurilor (MD) tinteste simplu la imbunatatirea mediului de viata urban. Beneficiile conexe sunt crearea de locuri de munca, dezvoltarea urbana durabila si diminuarea efectelor negative asupra mediului. Alex Bara face o analiza a slabiciunilor gestionarii deseurilor.
Text de Alex Bara
Cum energia nu dispare, ci se transforma, asa si deseurile trebuie transformate astfel incat convietuirea interumana si cu mediul sa atinga un echilibru.
In 1989, un australian a preluat initiativa de a face curat in orasul sau, ajutat de peste 40.000 de voluntari. Acea zi a devenit Ziua Mondiala a Curateniei. Tot incepand cu acel an, Bucurestiul a intrat intr-o expansiune vertiginoasa a deseurilor, specia "umana" care arunca gunoi pe unde ii vine s-a inmultit, iar ignoranta civica s-a autodepasit.
La tomberon suntem inca obisnuiti sa aruncam gunoiul menajer, apoi acesta devine tabu, in ciuda numeroaselor elemente reutilizabile din continut. Mediul in care traim nu merita sacrificat din cauza comoditatii. Daca extrapolam la numarul de indivizi dintr-o urbe, este incredibil cat de multe se pot face prin schimbarea a doar trei momente din comportamentul zilnic:
– segregarea deseurilor menajere acasa (necesita doar eficientizarea spatiului din casa)
– in drumul catre destinatiile noastre, depozitarea separata a deseurilor menajere (se depoziteaza gratuit la centrele de colectare)
– colectarea separata a deseurilor menajere de catre companii specializate.
Slabiciunile Bucurestiului si ale judetului Ilfov, la pas:
– Cantitatea de deseuri municipale pe cap de locuitor a fost, in 2004, de 380 kg, si se estimeaza o crestere de 0,8% pana in 2013
– Total deseuri municipale colectate din Bucuresti-Ilfov in 2006: 955.309 t, adica 432 kg/locuitor, din care deseuri menajere – 722.892 t; Deseuri municipale – 972.048 t; Deseuri din constructii474.346 t.
– Colectarea deseurilor menajere de la populatie e neselectiva
– Pasivitatea municipalitatilor in dezvoltarea sistemelor de administrare adecvate
– Vandalizarea punctelor de colectare separata
– Asigurarea colectarii pentru toti locuitorii, la costuri mici
– Optimizarea rutei de colectare
– 8.000 t deseuri din canalizare/zi
– Depozitarea deseurilor este evident"ieftina", in timp ce dezvoltarea durabila, nu
– Chiar daca legislatia este armonizata cu cea europeana, personalul este redus pentru penalizarea incalcarilor legii
– Produsele manufacturate din materiale reciclate sunt rar etichetate
– Putini bani ajung unde trebuie, de obicei fondurile blocandu-se in birocratie
– Perioada de tranzitie e 2010-2017
– E nevoie de masuri pentru a stopa umplerea gropilor de gunoi (pana in 2020, se preconizeaza o noua crestere la 680 kg/persoana)
– Protectia mediului nu e pe agenda politica
La o rata de 0,4 kg/locuitor/zi, in mediul rural, si de 0,9 kg/locuitor/zi in zona Bucuresti-Ilfov, nu cred ca ne vom construi zgarie-nori de gunoi compactat. Insa, ca in Wall-E, cultivand deseuri, lumea poate va incepe sa se debaraseze de ele in spatiu, din lipsa de loc pe Terra.
