RNP- Directia Silvica Deva- Administratia Parcului National Retezat
Macelarirea amfibienilor
Rangerii Parcului National Retezat (PNR) si jandarmii montani incep actiunea de prindere a braconerilor, ucigasi de broaste. Ei vor controla baltile si vaile din zona PNR pentru a impiedica masacrarea amfibienilor.
La fel ca in fiecare primavara, pe vaile din sudul judetului, a inceput macelarirea broastelor. Uciderea broastelor nu a ajuns inca si in Retezat fiindca baltile si paraiele sunt docamdata inghetate.
Privelistea ramasa dupa trecerea macelarilor de broaste este cutremuratoare. Zeci de broaste vii inca, se chinuie sa se tarasca spre apa. Din ele atarna intestine si ponte pline cu oua. Dupa ce le-au fost taiate picioarele, broastele mai suporta chinurile inca o zi, doua. Cutremurator si inuman!
Proverb care devine neadevarat
„Lac sa fie, ca broaste-s destule” spune un vechi proverb romanesc. Din cauza braconierilor, zicerea din batrani incepe sa nu mai aiba o baza reala.
Asa ca, daca tot sunt destule, de ce sa nu fie omorate?… Nu degeaba, bineinteles; ci in numele „foamei” ori a dorintei de a mai castiga un ban. Caci pentru unii broasca e valoroasa doar pentru cele doua picioare din spate, transformate in delicatesa.
Macelul se petrece in perioada de inmultire a broastelor, astfel incat s-a ajuns la diminuarea drastica a populatiilor de amfibieni din zona.
In Retezat se gasesc 11 specii de amfibieni din cele 19 intalnite in Romania. Acest lucru constitue inca o dovada a marii diversitati de habitate salbatice care exista in parcul national. Dintre aceste specii, 6 sunt broaste fara coada, facand parte din ordinul Anura.
Un moft costisitor
Un kilogram de picioare de broasca se vinde cu 45.000-125.000le vechi. Pe broscari ii asteapta amenzi de pana la 600.000.000lei vechi, nu de altceva, dar sa le piara cheful de a distruge specii protejate prin lege. Braconierii ar trebui sa se gandeasca bine inainte de a trece la treaba. Pot sa primeasca amenda si firmele care se ocupa cu comercializarea broastelor prelevate din natura.
Iubitorii de „delicatese” ar trebui sa se gandeasca si ei cu ce pret sunt obtinute cele cateva grame de carne de broasca. Se spune ca picioarele de broasca nu au un gust special, ci seamana cu banalul piept de pui. Merita oare?
De ce sa omori un animal care nu-ti face nici un rau, ci doar bine?!
„Nici nu va puteti inchipui ce rol extraordinar au broastele in natura! Mormolocii se hranesc cu multe specii vegetale, in special cu alge a caror inmultire expoziva ar produce sufocarea baltii, iar adultii, cu apetitul lor grozav, mananca orice nevertebrat mai mic care le iese in cale.
Ganditi-va cate miliarde de tantari mananca broastele verzi care raman toata viata legate de balti. Cum ar fi ca acestia sa se alature tantarilor care ne chinuie somnul noptilor de vara? Cum ne-ar putea apara pielea noastra atat de subtire de atacul miliardelor de tantari? Am putea folosi sute de kilograme de chimicale si tot felul de insecticide, dar cine ar avea de suferit? Tot noi, alaturi de plantele si animalele care folosesc aerul, solul si apa. Nu ar fi mai bine pentru toti sa lasam broscutele sa manance tantarii? Prin faptul ca dupa perioada de reproducere, broastele rosii pleaca inapoi in paduri, padurea castiga aliati de nadejde in lupta cu insectele care ar distruge-o prin inmultirea lor necontrolata.
Broastele raioase brune se alatura si ele actiunii de protejare naturala a padurii, iar cele verzi vaneaza insecte si melci in campuri si gradini. De aceea, atunci cand le intalniti prin gradini si livezi, considerati-le aliati si respectati-le ca atare.
Broastele pot fi comparate cu pasarelele cantatoare, in ceea ce priveste rolul pe care il au in controlul populatiilor de insecte si alte nevertebrate. Din pacate, diferentele de atitudine pe care le au oamenii cu privire la aceste doua grupe de animale sunt mari si nedrepte. Sa stiti ca broasca raioasa care vine sa se hraneasca noaptea in curtile voastre, sub cate un bec ramas aprins, continua de fapt munca randunicii. Si atunci ma intreb: de ce pe randunici le privim cu atata drag, iar pe bietele broscute cu atata scarba?” le spunea biologul Calin Hodor copiilor la intalnirile cu acestia.
Broastele indica starea de sanatate a mediului
Sa nu uitam insa ca broastele au un rol bine determinat in echilibrul naturii. Pe laga faptul ca se hranesc cu tot felul de nevertebrate, ele indica gradul de poluare sau de curatenie a zonei respective, deci practic starea de sanatate a acesteia. Se spune, spre exemplu, ca daca intr-un izvor sau rau exista broaste, cu siguranta acea apa e buna de baut.
In lume, numarul amfibienilor este in continua scadere, din cauza subtierii stratului de ozon, a poluarii, pierderii habitatului, braconajului, etc. Deci un motiv in plus pentru a-i ocroti. „In tarile mai bogate, de exemplu, s-au amenajat chiar „pasaje” pe sub sosea, pentru ca broastele sa poata traversa in siguranta. Ca sa nu mai spunem ca niciunde in lume nu se omoara animalele in perioada de reproducere!”, subliniaza Calin Hodor.
