Vanatoarea este considerata un lux, dar in Romania a devenit deja o afacere profitabila, mai ales ca turistii straini se dau in vant dupa carnea de mistret si de urs, preparata in bucataria romaneasca. Frigaruile de caprioara, carnaciorii de mistret sau pulpa de urs sunt rafinamente culinare pentru care consumatorii platesc bani grei.
Ursul brun este regele padurilor europene si cel mai mare carnivor din aceasta zona, fiind raspandit in intregul lant carpatic din Romania. Legea interzice doborarea ursului cu alice, fiind admise numai gloantele Foto: afp
Gurmanzi din toata lumea strabat mii de kilometri pana in Romania numai ca sa se infrupte din carnea ursilor nostri care-si cauta mancarea si prin gunoaie.
Specialitatile pregatite de bucatari scoliti in afara ii starnesc, deopotriva, si pe straini, dar si pe romanii cu bani, care au invatat deja sa ceara la restaurantele vanatoresti celebra „laba de urs” sau tocanita de urs cu ciuperci de padure. Mos Martin din Carpati s-a transformat in giuvaer culinar, iar vanatorii, conform Institutului de Statistica, pe langa trofeele medaliate cu aur, impusca anual peste 300 de exemplare ce ajung direct in cuptor.
Carnea de urs e frageda, daca vanatul are doi ani si se hraneste cu peste si fructe de padure, iar afacerile proprietarilor de restaurante cu specific vanatoresc sunt prospere. Nici carnea de caprioara, care are proprietati dietetice deosebite, nu lipseste din meniurile celor care apreciaza vanatul. Nivelul grasimilor dintr-o portie de caprioara este de opt ori mai mic decat cele care se regasesc in carnea de vita, iar gustul mancarurilor preparate din acest vanat este deosebit de bun.
Bani frumosi din produsele vanatoresti
Mistretii sunt si ei la mare cautare, numai anul trecut fiind vanate peste 12.000 de exemplare in Romania. Micii, salamul sau carnatii proaspeti de mistret au cucerit piata, iar Romsilva, care este cel mai mare furnizor de carne de vanat, incaseaza milioane de euro anual din afacerile cu vanat.
Stenyon este singurul procesator autorizat din tara noastra, iar vanzarile de preparate din carne de vanat reprezinta circa 40% din cifra de afaceri a companiei. „Cea mai mare cantitate de carne o luam din Romania, iar 10% din totalul vanatului se indreapta spre restaurante”, spune Marian Negrila, director national de vanzari. Hypermarketurile, printre care se numara si „Real”, au o gama variata de produse vanatoresti.
„Carnaciorii de caprioara costa 27,49 lei/kg, pulpa de urs condimentata, 52,89 lei/kg, micii vanatoresti, 18,99 lei/kg, iar cumparatorii sunt, in general, cei cu venituri mari”, spune Adriana Pita, purtatorul de cuvant al hypermarketului „Real”. Pastrama de caprioara, care costa 58,11 lei/kg, si pastrama de mistret, la acelasi pret, se pot comanda si pe internet, la adresa www.alimentaraonline.com. La „Cora” Militari, micii vanatoresti se vand cu 20,99 lei/kg, iar carnatii proaspeti de mistret pot fi cumparati cu 29,99 lei kilogramul.
„Laba de urs”, delicatesa de fite
La „Cabana Vanatoreasca” din Sinaia, din cadrul complexului „Economat”, turistii sunt asteptati de bucatari care au facut cursuri speciale pentru prepararea vanatului. Gurmanzii, francezi, nemti sau romani, scot din buzunar pentru un „medalion de caprioara” 25 de lei, pentru o portie de „mistret la tava” 20 de lei, iar „medalionul de mistret” costa 20 de lei.
Sorin Popa, directorul complexului, spune ca nemtii, in special, se dau in vant dupa platourile calde cu vanat. O portie din vestita „laba de urs”, din care pot manca pe saturate sase persoane, costa 65 de lei la restaurantul „Burebista Vanatoresc” si este pregatita de bucatarul Avram Luis, specializat in Mexic.
Frigaruile de caprioara, la 20 de lei, medalionul de caprioara, la 25 de lei si carnaciorii de mistret sunt bunatati pe care mai ales turistii straini le cauta la „Cornul Vanatorului” din Pitesti. Liviu Iliescu, directorul general al complexului, spune ca aici exista o traditie pentru bucatele vanatoresti, iar carnea de vanat este cumparata de la ocoalele silvice. Iliescu este vanator, dar nu a ucis niciodata un animal, desi considera vanatoarea un sport care are rostul lui.
Pregatirea vanatului, o arta
Animalele salbatice haituite de caini si vanatori trec printr-un stres fizic si emotional greu de imaginat. Au simturile foarte dezvoltate si simt pericolul de la distante mari.
Sunetul pustilor pune in alerta toata suflarea din padurile in care vanatorii isi cauta prada, iar vietuitoarele salbatice, care au sisteme de comunicare foarte bine puse la punct, isi transmit semnale si se ascund infricosate.
Teama de moarte produce schimbari majore in metabolismul vanatului, iar toxinele eliminate in acest timp altereaza rapid functiile si organele animalului salbatic. Constantin Savu, profesor universitar la Facultatea de Medicina Veterinara din Bucuresti, spune ca peste 80% din animale simt de departe pericolul, alearga, se ranesc ori isi parasesc puii care devin o prada usoara pentru oricine.
Constantin Savu atrage atentia si asupra faptului ca animalul ucis trebuie eviscerat imediat si cu atentie, deoarece in organismul acestuia se pot elimina din organele interne substante toxice care pun in pericol calitatea carnii.
„Normele europene vor impune ca vanatorii sa fie instruiti cum sa eviscereze si sa transeze vanatul si, mai ales, sa faca aceste lucruri in conditii maxime de igiena”, mai spune profesorul Savu.
Potentialul cinegetic romanesc
Romania este tara europeana cu cei mai multi ursi. Numarul acestora este de 6.500 de exemplare si depaseste cu 2.300 efectivul optim pentru tara noastra, evaluat la 4.200.
In padurile Romaniei traiesc aproximativ 330.000 de porci mistreti, care, de multe ori, distrug gospodariile si culturile agricole. Pesta porcina se raspandeste de multe ori printre mistreti, iar prinderea si vaccinarea lor le-a dat de furca medicilor veterinari.
Cerbii romanesti au o valoare cinegetica deosebita, iar coarnele lor se numara printre cele mai apreciate trofee naturale din Europa.
Stresul resimtit de animalul salbatic cand este haituit de vanatori influenteaza negativ calitatea carnii. Vanatorii trebuie sa indeparteze imediat intestinele ursului sau caprioarei ucise si sa se priceapa sa transeze corect animalul in conditii maxime de igiena
Constantin Savu, profesor la Facultatea de Medicina Veterinara, Bucuresti
