Schimbarile climatice devin pe zi ce trece un subiect tot mai important pe agenda de lucru a tuturor statelor din lume. Capital electoral sau nu, mediul inconjurator dezlantuie dispute, genereaza conferinte nationale sau internationale, ameninta cu falimentul mari companii poluatoare, aduce biruri noi sau lanseaza programe de salvare.
Romania se arata, la randul sau, preocupata de schimbarile climatice, de incalzirea globala si declara pentru prima oara, prin vocile guvernantilor sai, ca nu-i de glumit cu natura dezlantuita.
Camera Deputatilor impreuna cu Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a prezentat in cadrul celei mai importante conferinte de mediu de pana acum, organizata la Bucuresti, in sala Nicolae Balcescu de la Palatul Parlamentului, programe si strategii impotriva schimbarilor climatice. Specialisti romani pe probleme de mediu au prezentat scenarii climatice care arata ca tara noastra se va confrunta cu cresteri ale temperaturii medii anuale, cu inundatii, seceta si chiar desertificari.
Ca si in alte tari din regiune, si in Romania au existat si vor exista din ce in ce mai des fenomene meteo extreme, iar resursele de apa se afla deja in pericol. Autoritatile din Romania au luat atitudine, pentru prima oara in cadrul unei conferinte la care au participat politicieni, membri ai legislativului si academicieni, fata de catastrofele climatice ce s-ar putea produce, daca fenomenul incalzirii globale nu va fi analizat si tratat cu maxima seriozitate.
In cadrul acestui eveniment au fost prezentate masuri viabile de adaptare si reducere a impactului schimbarilor climatice, iar specialistii si reprezentantii institutiilor guvernamentale, prezenti la conferinta, au elaborat planuri si strategii comparabile cu cele de la nivel european.
Romania, corigenta la Mediu
Ministrul mediului si dezvoltarii durabile, Atilla Korodi, a deschis sesiunea de lucrari a conferintei cu avertismentul ca Romania nu sta deloc bine la capitolul mediu. Korodi a spus ca "datele pe care ni le ofera specialistii nu sunt tocmai optimiste. Astfel la nivel global, 11 din ultimii 12 ani au fost printre cei mai calzi din sirul de date inregistrate dupa anul 1850.
Temperatura globala va inregistra cresteri de la 10 C pana la 6,30 C, pana in anul 2000, iar nivelul marii va creste cu valori cuprinse intre 19 si 58 de centimetri, pana la aceeasi data." Ministrul Korodi a avertizat ca "desi concentratia de gaze cu efect de sera in atmosfera ar putea sa se stabilizeze pana in anul 2100, modificarile climei se vor perpetua si dupa secolul XXI, iar nivelul marii va continua sa creasca din cauza expansiunii termice a apei.
Totodata, la nivelul Europei Centrale si de Est se prognozeaza o evidenta descrestere a precipitatiilor, indeosebi vara, deci un deficit pluviometric care va afecta, in principal agricultura, populatia si ecosistemele. Se vor intensifica frecventa si intensitatea fenomenelor meteorologice extreme, cum sunt furtunile, tornadele si uraganele."
Debitul apelor, in scadere
Prima plenara a conferintei a tratat subiectul fenomenului schimbarilor climatice din Romania, iar directorul general al Administratiei Nationale de Meteorologie, Mircea Sandu, a prezentat perspectiva meteorologica a anului 2008. Scenariile climatice au fost prezentate in detaliu de doctor Aristita Busuioc, seful Sectiei Climatologie.
In continuarea plenarei s-au purtat discutii despre conceptul de adaptare la efectele schimbarilor climatice, despre influenta schimbarilor climatice asupra resurselor de apa, despre agricultura, cat si despre serviciile de apa si canalizare. Philip Weller, secretarul executiv al Comisiei Internationale de Protectie a Fluviului Dunarea, a prezentat, la randul sau, activitatile destinate promovarii masurilor de adaptate si reducere a efectelor climatice in bazinul Dunarii.
In partea a doua a conferintei, au fost aduse in discutie masurile de adaptare la schimbarilor climatice si de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Masurile de adaptare pe termen scurt in domeniul gospodaririi apelor au fost prezentate de Marius Postelnicescu, directorul general al Administratiei Nationale Apele Romane.
De la vorbe la fapte
Programele de reimpadurire si valorificare a potentialului hidroenergetic, ca o contributie semnificativa la dezvoltarea durabila, au fost, de asemenea, puncte fierbinti, atinse de catre specialisti. Masurile de adaptare a agriculturii romanesti la noile conditii climatice si lansarea codului de atitudini pentru fermieri, lansat in cadrul proiectului ACCRETe, au fost prezentate, si ele, ca masuri de adaptare si de reducere a influentelor nefaste pe care le vor avea modificarile climatice in tara noastra.
Conferinta a reprezentat o premiera pentru Romania, deoarece la acest eveniment au participat, impreuna, specialisti si oameni politici interesati de soarta mediului inconjurator din Rominia, cat si de masurile care vor ajuta la reducerea impactului schimbarilor climatice.
Aerul conditionat mareste efectul de sera
Sistemul hidroenergetic din Romania s-ar putea, din nou, sa nu faca fata caniculei care, si in aceasta vara, ameninta Romania, deoarece nu este adaptat unor astfel de incercari. "Anul trecut oamenii, ca sa aiba un habitat normal, au folosit aparate de aer conditionat. Sistemul energetic nu a fost pregatit si nu a putut sa faca fata unor astfel de cerinte.
S-ar putea ca si in acest an sa avem pene de curent, drumuri surpate sau cresteri foarte mari de preturi la produsele agricole", a spus Atilla Korodi, ministrul mediului, in cadrul conferintei de mediu de la Palatul Parlamentului. Ministrul mediului a mai spus ca in perioade de seceta resursele de apa nu sunt suficiente pentru a mentine in functiune centrala de la Cernavoda.
Acest fapt ar putea conduce la folosirea energiei termo, care este daunatoare mediului. In fiecare an, cand sunt semnale de seceta, pentru centrala de la Cernavoda se elaboreaza planuri speciale pentru ca aceasta sa fie mentinuta in functiune, a mai spus ministrul mediului.
Centrala nu poate functiona daca nu este mentinut un debit minim al apelor Dunarii, iar in conditii de seceta, care, din fericire in acest an nu vor fi atat de aspre, cotele apelor scad. Daca schimbarile climatice nu vor fi gestionate corespunzator, Romania se supune unor riscuri mari, printre care se numara si inchiderea acestei centrale. Generarea energiei termice, ca mijloc de a furniza electricitate sau caldura, va duce inevitabil la cresterea emisiilor de gaze de sera.
Ce planuiesc guvernantii pentru protectia mediului
Participantii la conferinta de mediu au spus ca vor lua masuri de adaptare si reducere a impactului schimbarilor climatice. Lucia Ana Varga, secretar de stat in Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, a declarat in cadrul conferintei ca "in ceea ce priveste inundatiile, am demarat proiectul reconstructiei ecologice a Luncii Dunarii si Deltei Dunarii.
S-au alocat 20 de milioane de euro, inca de anul trecut. Iar pentru intregul bazin hidrografic exista proiecte de aproximativ 200 de milioane de euro.
Ne-am schimbat abordarea, nu mai urmarim sa facem indiguiri, ci sa lasam mai mult spatiu pentru rau. Anul acesta speram sa putem finaliza si cinci baraje. Ar fi primele dupa 1989 si, in felul acesta, vom crea rezerve de apa pentru industrie, agricultura si populatie". Varga a mai spus ca se lucreaza si la legea spatiilor verzi si a amintit si programul initiat anul trecut: "Lucram la legea spatiilor verzi, speram sa obtinem ca viitoarea forma a legii sa interzica distrugerea acestora.
Anul trecut am acordat 60 de milioane de lei pentru 102 parcuri, anul acesta avem pregatite alte 60 de milioane si am primit deja 13 proiecte". Paricipantii la conferinta au mai spus ca se lucreaza si la diverse strategii pentru securitatea energetica, sunt luate serios in calcul reimpaduririle, iar interzicerea folosirii cianurilor in minerit constituie un punct serios pe agenda de lucru a Legislativului.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
