Padurile din zona Retezat au scapat de taierile masive care au afectat alte zone prin simpla infiintare a unor posturi de jandarmi montani exact in mijlocul rezervatiei si in apropiere de drumurile folosite de lucratorii forestieri. In acest fel, orice lemn taiat si coborat din padure poate fi controlat.
Incercarile de defrisare in masa si afacerile ilegale cu lemn au putut fi stapanite, atat prin amenzi foarte mari, cat si prin dosare penale intocmite cu promptitudine.
Ofensiva jandarmilor montani i-a facut pe hoti sa dea inapoi. Un alt avantaj a fost configuratia speciala a reliefului si pozitia drumurilor, astfel incat nimeni nu poate sa evite filtrele jandarmeriei.
Greenpeace a salutat ieri concluzia studiului comandat de Ministerul Mediului, care a confirmat faptul ca in Muntii Retezat – Godeanu – Tarcu se afla ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa.
Un studiu comandat de Ministerul Mediului si realizat de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice confirma faptul ca padurile rezervatiei au scapat de masacru
Judetul Hunedoara a scapat de defrisarile necontrolate datorita pazei si monitorizarii permanente. Si aceste paduri sunt insa predispuse furturilor de lemn.
Organizatia Greenpeace a salutat ieri, printr-un comunicat special remis presei, faptul ca studiul comandat de Ministerul Mediului a confirmat o afirmatie anterioara a acestei organizatii, si anume ca Muntii Retezat – Godeanu – Tarcu adapostesc ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa.
Gabriel Paun, conducatorul campaniilor din Romania ale organizatiei, a precizat suplimentar: „Confirmarea descoperirii Greenpeace reprezinta primul pas pentru protejarea acestei comori unice".
Gratie Parcului National Retezat, arie protejata, care ocupa o suprafata importanta din totalul fondului forestier al judetului Hunedoara, afacerile ilegale cu lemn au putut fi tinute in frau de catre autoritati. Cel putin pana in prezent, pentru ca si aici exista pericolul ca situatia sa scape de sub control.
Ceea ce astazi reprezinta o rezervatie-model a biosferei ar putea sa ajunga in viitor o regiune la fel de pustiita ca si judetele Moldovei, daca factorii responsabili nu vor ramane la fel de fermi in ceea ce priveste protectia militarizata a zonelor forestiere. Semnalul de alarma a fost tras in anul 2007, cand un intreg hectar de padure, situat la granita Parcului National Retezat, a fost ras intr-o singura noapte.
Jandarmi in inima muntilor
Padurile din zona Retezat au scapat de masacru datorita infiintarii unor posturi de jandarmi montani exact in inima muntilor si in apropiere de rutele folosite de lemnari, astfel incat orice lemn taiat si coborat din padure poate fi controlat.
In baza atributiilor ce le revin jandarmilor, prin H.G. 427/2004 pentru aprobarea normelor privind circulatia materialelor lemnoase, controlul circulatiei acestora si al instalatiilor de transformat lemn rotund, incercarile de defrisare in masa si afacerile ilegale cu lemn au putut fi stapanite, atat prin amenzi aspre, cat si prin dosare penale.
Ofensiva jandarmilor montani i-a facut pe hotii de lemn sa dea inapoi. Un alt avantaj care a contribuit la salvarea padurilor din judetul Hunedoara a fost si infrastructura din munti. Aproape in mai toate zonele unde se exploateaza lemn exista o singura ruta de acces, astfel incat un hot nu ar avea cum sa evite filtrele jandarmeriei.
Polatiste, Jiet, Cimpa si Taia, zone de risc
Monitorizarile si raziile jandarmilor montani arata ca in judetul Hunedoara, suprafetele de padure unde se inregistreaza cele mai multe probleme privind exploatarea perimetrelor forestiere sunt localizate in zona Vaii Jiului.
Anul trecut, jandarmii hunedoreni au constatat 16 incalcari de natura contraventionala. Metoda folosita de hoti era necompletarea tuturor datelor in avizul de insotire, ceea ce putea permite transportatorului sa efectueze mai multe transporturi pe baza aceluiasi act de evidenta si, astfel, s-ar fi putut transporta o cantitate de lemn mai mare decat cea inscrisa in documente.
Cele mai multe nereguli au fost descoperite in zonele Polatiste, Jiet, Cimpa si Taia, dar aceste puncte au fost trecute pe o harta de risc in care s-a intensificat monitorizarea. De asemenea, o alta zona in care au fost constatate ilegalitati este partea nordica a Masivului Retezat, in zona ce apartine de comuna Rau de Mori.
Hotia prin composesorat
La Petrila, localnicii acuza primaria ca le exploateaza ilegal padurile. Oamenii spun ca sunt pradati chiar de consiliul local al orasului, care atribuie spre exploatare unor firme cu interese fondurile forestiere. Gheorghe Bunea, unul dintre membrii composesoratului „Obstea Jiana", spune ca padurea lui a fost data spre exploatare unei firme fara ca el sa fie anuntat. Pe metrul cub de lemn taiat a primit 35 lei, in timp ce pretul real era de 150 lei.
Membrii din composesoratul „Obstea Jiana" sustin ca au cerut primarului, in repetate randuri, sa faca o noua adunare generala in care sa fie stabilite criteriile de exploatare, dar acest lucru nu s-a intamplat. Primarul orasului Petrila, Ilie Paducel, afirma ca exploatarea padurii se face corect, iar firmele care se ocupa de aceasta activitate au castigat licitatia corect.
Afacerile cu lemnele din padurile din zona de est a Vaii Jiului sunt, in opinia proprietarilor lor, adevarate jafuri, deoarece exploatarea lemnului nu se face rational.
Cine taie padurile in Hunedoara?
In ciuda controlului riguros al fondurilor forestiere si a amenzilor mari pe care hotii de lemn le risca, tentatia de a taia din rezervatie e puternica.
Unii proprietari de paduri cauta chiar ei sa se imbogateasca peste noapte din afaceri cu lemn. Un exemplu in acest sens este si cazul unui localnic din orasul hunedorean Uricani, care si-a masacrat singur padurea intr-o singura noapte.
Politistii au intrat in alerta dupa ce au descoperit, la limita cu Parcul National Retezat, ca peste noapte cineva a taiat "la ras" aproape un hectar de padure. "Am fost sesizati de catre Ocolul Silvic si am declansat o ancheta. Copacii taiati nu aveau marcajul Ocolului Silvic", povesteste subcomisarul Danut Mocanu, seful Politiei Uricani. Proprietarul care si-a taiat ilegal padurea s-a ales cu dosar penal si va raspunde in instanta, spun anchetatorii.
Defrisari puse la cale de primarie
Daca defrisarile ilegale au fost tinute sub control, cele asa-zise legale vor masacra o padure in suprafata de circa 60 de hectare. Drujbele vor intra in padurea veche de zeci de ani,cu avizul Primariei Petrosani, pentru a face loc constructiei unei telegondole.
Astfel, padurea de pe circa 8,5 kilometri unde va rula instalatia de transport va disparea. Conform proiectului, municipalitatea s-a angajat sa compenseze spatiul defrisat prin impadurirea unei suprafete similare intr-o alta zona.
Dar nu e chiar asa de simplu. O padure creste in cateva zeci de ani si, pana atunci, defrisarea ramane defrisare.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul