Pestii pradatori din mari si oceane se hranesc prost si slabesc, intrucat pestii mai mici pe care ii consuma sunt subnutriti… pentru ca sunt prea multi!
Poluarea, pescuitul intensiv si schimbarile climatice au provocat dezechilibre in dezvoltarea speciilor marine. Pestii de mici dimensiuni au ajuns sa fie prea multi si nu se mai pot hrani suficient cat sa se dezvolte normal.
Pestii rapitori, precum si pasarile sau mamiferele marine consuma pestii mici „debilizati" si slabesc vazand cu ochii. Specialistii americani spun ca au facut 47 de studii pentru a determina cu certitudine impactul hranei asupra vietuitoarelor marine.
Surpriza lor a fost ca, desi pradatorii mananca aproximativ aceleasi cantitati de hrana, ei nu primesc substantele nutritive de care au nevoie.
Prin urmare, din cauza omului, chiar si pestii au ajuns sa consume „junk food", adica o mancare care le umple stomacul, dar nu-i hraneste. Dar, spre deosebire de oamenii care mananca astfel, pestii si pasarile nu se ingrasa, ci slabesc.
Pescuitul intensiv al codului si poluarea apelor oceanice cu medicamente si produse cosmetice au deteriorat grav ecosistemele marine, provocand mutatii ireversibile in lumea vie
Pesti hiperactivi, broaste stupide sau soricei fara frica. Asa arata consecintele poluarii. Natura nu mai rezista agresiunilor omului, avertizeaza New Scientist.
Pescuitul intensiv si schimbarile climatice au pus pasarile, pestii rapitori si mamiferele marine la regim. Hrana lor a devenit similara cu ceea ce oamenii numesc „junk food", in sensul ca, desi este multa, e foarte putin hranitoare.
Michael Fogerty, specialist in piscicultura la Serviciul American al Pescariilor Marine, explica rezultatele celor 47 de studii despre impactul hranei asupra vietii marine.
Cum ajung pestii sa slabeasca
Pestii oceanici precum tonul si codul sunt pescuiti intensiv pentru carnea lor dulce. Marile si oceanele ramase fara acesti pradatori s-au umplut cu pesti mici, precum sprotul, care s-au inmultit nelimitat. Hrana lor a inceput sa fie insuficienta si, ca atare, pestisorii au devenit o hrana mai putin hranitoare pentru cod sau ton.
Toate speciile care se hranesc in mod natural cu sprot au fost afectate de aceasta degradare. Desi au mancat la fel de mult, pasarile marine, codul, tonul sau delfinii au inceput sa piarda in greutate. „Putem spune ca sprotul nu reuseste sa hraneasca aceste specii fiind, prin urmare, un soi de „junk food”", explica Fogerty.
Clima schimba viata marina
Si schimbarile de temperatura ale curentilor oceanici influenteaza calitatea sprotului. Modificarea temperaturii medii a apelor de suprafata poate favoriza unii pesti, in timp ce pe altii ii ucide.
Profesorul Andrew Trites, de la Universitatea din Vancouver, Canada, a reusit sa demonstreze ca leii de mare slabesc si isi reduc simtitor numarul in functie de calitatea pestisorilor din specia Pollock, care sunt hrana lor preferata.
Atunci cand bancurile acestora sunt foarte numeroase, desi aparent au hrana din plin, leii de mare slabesc si se imbolnavesc usor. Ca sa-si dovedeasca teoria, Trites a prins cativa pestisori si le-a analizat numarul de proteine si de grasimi din tesuturi. Asa a descoperit ca bancurile numeroase sunt alcatuite din pesti debili, cu foarte putine grasimi si cu proteinele reduse la jumatate.
Canalizarile, pericol pentru pesti
Studiile despre pestii din raul Duwamish, in care se varsa canalizarea orasului american Seattle, au scos la iveala schimbarea sexului in randul pestilor si chiar decesul acestora cand apele contin cantitati mari de produse cosmetice sau hormoni (provenind de la pilulele contraceptive).
Lotiunile de plaja sunt dintre cele mai daunatoare, sub efectul lor pestii masculi efeminandu-se treptat, pana la schimbarea totala a sexului, iar pestii-femele nu mai pot produce icre.
Intreaga viata marina din apropierea gurilor de varsare ale marilor fluvii e afectata de substantele aruncate de oameni la canal, prin intermediul instalatiilor sanitare.
Majoritatea pestilor sufera modificari genetice si contin in celulele lor metale grele ca plumbul si zincul, precum si cantitati mari de hormoni umani. Cand oamenii consuma astfel de pesti, sanatatea lor este pusa in pericol.
Oceanul se incalzeste mai repede
Rezultatele unui studiu publicat de revista „Nature" arata ca nivelul oceanului planetar creste cu 50 la suta mai repede decat estimasera oamenii de stiinta. Fenomenul a fost insotit de o crestere continua si a temperaturii
apei de mare.
Conform raportului intocmit de o echipa internationala de cercetatori, intre care si americanul Peter Gleckler, de la Laboratorul Lawrence Livermore, intre anii 1961 si 2003, nivelul oceanului a crescut cu 1,5 milimetri anual.
Aceasta cifra este de doua ori mai mare decat afirmau oamenii de stiinta la inceputul acestui an. Datele publicate de revista americana vor contribui la ajustarea programelor computerizate ce estimeaza modul in care se va desfasura extinderea oceanelor.
Broscuta afectata de poluare nu stie sa topaie ca sa prinda insecte si moare de foame inainte sa se dezvolte
Somonii si pastravii isi pierd mirosul si simtul orientarii
Chiar si o cantitate redusa de pesticide deversata in rauri poate provoca efecte dezastruoase asupra pestilor. De pilda, somonii isi pierd mirosul, iar pastravul curcubeu e atat de rau afectat incat nu-si mai poate detecta pradatorii.
Experientele efectuate cu 10 pesticide folosite in mod uzual in agricultura au dovedit ca pestii de rau pot disparea complet doar pentru ca nu mai sunt capabili sa se adapteze la mediu si isi pierd abilitatile necesare supravietuirii.
Keith Tierney, un chimist specialist in toxicologie de la universitatea din Columbia Britanica, Burnaby, care impreuna cu Simon Fraser a studiat comportamentul pastravilor, spune ca astfel de pesti, care nu pot sesiza prezenta ursului pe malul apei, sunt sortiti pieirii.
Lipsa simtului mirosului este un handicap sever pentru pestii afectati de pesticide, intrucat ei nu-si mai pot gasi mancarea sau perechea. Desi teoria nu este complet confirmata, ea reprezinta o explicatie plauzibila pentru disparitia pestilor din raurile Canadei si Statelor Unite.
Chiar daca apele curgatoare contin cantitati relativ mici de pesticide, somonii si pastravii, care inoata timp indelungat in aceste ape, ajung sa fie afectati chiar mai rau decat cei din cadrul experientelor efectuate in laborator.
Cocktail din chimicale
Situatia pestilor este agravata de faptul ca, pe langa pesticide, apele mai contin si alte substante toxice, care le afecteaza organismul. Pentru a avea o imagine reala a dezorientarii pastravului din cauza poluarii, cercetatorii au creat un cocktail din zece chimicale diverse, toate in doze acceptabile din punctul de vedere al limitelor de poluare.
Rezultatul a fost uluitor. Pestele testat nu si-a pierdut doar simtul mirosului, ci si-a pierdut complet si simtul de orientare. El n-a mai identificat sensul de curgere a apei si s-a tras spre malul raului improvizat in laborator, asteptand o schimbare.
Poluarea innebuneste animalele
Pe intreaga planeta, o multime de comportamente ciudate au fost semnalate in lumea vie. Pesti hiperactivi care se agita atat de tare incat uita sa manance si ajung sa moara de foame. Broscute stupide care nu stiu sa topaie ca sa-si prinda insectele necesare dietei zilnice.
Pescarusi care se-mpiedica de parca ar fi consumat alcool. Acest veritabil circ al naturii este provocat de substantele chimice deversate de oameni in apele Terrei.
Metalele grele, fenilii policlorinati sau doar aditivii alimentari uzuali altereaza iremediabil sistemul endocrin al organismelor vii. Sub actiunea acestor substante, animalele se comporta in mod bizar.
Efectul este cunoscut de mai bine de doua decenii de oamenii de stiinta, dar abia in ultimii ani, cand concentratia chimicalelor inculpate a crescut considerabil, savantii au putut dovedi ca poluarea provocata de om distruge echilibrul naturii.
Comportamentul alterat s-a dovedit insurmontabil pentru multe specii care sunt acum pe cale de disparitie din cauza poluantilor. Egretele nu si-au mai clocit ouale, sobolanii nu-si mai invata puii sa se fereasca de pradatori, soimii nu-si fac cuiburi, pestii tantar nu se mai imperecheaza, maimutele isi pierd echilibrul si nu mai pot sari din copac in copac.
Dustin Penn si Sarah Zala, de la Institutul Lorenz de la Academia de Stiinte din Viena, care tocmai au publicat un amplu studiu pe aceasta tema, avertizeaza omenirea ca ciudateniile din lumea animala nu sunt deloc fenomene izolate, ele putand fi observate la nivel global.
Deversari anuale in Ocean
3,2 miliarde de tone de deseuri casnice si industriale sunt deversate prin sistemele de canalizare;
140 de milioane de tone de ingrasaminte si cateva zeci de milioane de tone de pesticide sunt duse in ocean de rauri si fluvii;
400.000 de tone de petrol si produse petroliere ajung accidental in apele marii;
Continutul de mercur din carnea pestelui oceanic a crescut de 26 de ori in ultimele doua decenii;
46.000 de obiecte de plastic plutesc pe fiecare mila patrata de ocean.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
